Masivul Ceahlau a reprezentat de-a lungul vremii muza pentru numerosi scriitori care l-au descris ca pe un “Olimp al romanilor”. Izvor tainic al legendelor si doinelor neamului romanesc, Ceahlaul este muntele cel mai intesat de povesti, fiecare roca si fiecare cabana avandu-si propriile istorii. Situat in inima Moldovei si oglindindu-si maretia in limpezimea lacului Izvorul Muntelui, masivul domina imprejurimile si impune admiratie prin frumusetile slefuite doar de trecerea timpului. Intesat de trasee la capatul carora va asteapta cabane cu gazde primitoare si mancare traditionala, uriasul de roca va invita sa-i aflati povestile.
Desi se inalta cu putin peste 1900 m, se spune ca in zile senine, cu plafon de nori si atmosfera curata, Ceahlaul ofera o priveliste atat de larga asupra pamantului romanesc incat se poate vedea chiar marea. Vecin cu norii, “uriasul cu fruntea-n soare” din zarile albastre, cum il descria George Cosbuc, este de fiecare data altul; inverzit si plin de culoarea florilor, imbracat in vesmintele aramii ale toamnei sau gazduind straturi generoase de zapada si vanturi hotarate, muntele dezvaluie intotdeauna cate putin din misterele sale.
Muntele sfant al dacilor
Impunatorul Ceahlau a fost de timpuriu o sursa de legende. Acestea vorbesc atat despre istoria sa, cat si despre minunatele locuri pe care le adaposteste. Aici s-au pus bazele spiritualitatii stravechi, Ceahlaul fiind al doilea munte sfant al crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. Se povesteste ca uriasul stancos a fost locuit de Zamolxis inainte ca acesta sa devina zeul suprem al dacilor.
Povestile batranilor spun despre Ceahlau ca a fost construit din porunca imparatului Traian pentru a se apara de barbarii veniti dinspre Rasarit. Dupa ce robii au pus piatra peste piatra si stanca peste stanca, iar imparatul a fost multumit, in varful muntelui a fost asezata o toaca si un soldat care sa stea de paza si sa dea de veste cand navaleau vrajmasii. Insa intr-o zi toaca a ramas fara stapan, caci soldatul a fost rapus de o sageata. Si de atunci dusmanii ne-au tot calcat plaiurile.
Aparitii misterioase pe Ceahlau
Ceahlaul a atras dintotdeauna atentia prin misterele care il invaluie. Doua fenomene optice unice care creeaza imagini inedite pe platou ii sporesc misticismul. In prima parte a lunii august, in lumina primelor raze ale soarelui, umbrele varfurilor Toaca si Piatra formeaza o holograma imensa de forma unei piramide. Fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei si poate fi observat timp de o ora si jumatate. Legendele spun ca varful piramidei indica locul unde este ascunsa comoara dacilor. Aceeasi imagine era imprimata si pe obiectele de ceramica ce constituie celebra cultura Cucuteni, datand din perioada anilor 4800 i. Hr., gasite la numai 30 km distanta de Ceahlau.
In aceeasi perioada a anului si tot la rasarit, apare pentru cateva minute Calea Cerului, deasupra varfului Toaca. Aici se formeaza un stalp de lumina puternica si stranie, marginit de doua benzi intunecate. Tabloul inviorator al rasaritului se contureaza din jocuri de lumini inexplicabile care invaluie “marea alpina” de la poalele muntelui. Maretia neasemuita a peisajului iti taie respiratia si te face sa te indragostesti iremediabil de enigmaticul Ceahlau.
