Silva Logistic Services. Romania salbatica, Delta Dunarii. Reviewed by CD on . Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și continuă să crească încă și astăzi, fiind considerată cel mai tânăr pământ românesc. Este cea mai bine conservat Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și continuă să crească încă și astăzi, fiind considerată cel mai tânăr pământ românesc. Este cea mai bine conservat Rating: 0
E╚Öti aici: Acas─â » Timp Liber»Silva Logistic Services. Romania salbatica, Delta Dunarii.

Silva Logistic Services. Romania salbatica, Delta Dunarii.

Silva Logistic Services. Romania salbatica, Delta Dunarii.

Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani ╚Öi continu─â s─â creasc─â ├«nc─â ╚Öi ast─âzi, fiind considerat─â cel mai t├ón─âr p─âm├ónt rom├ónesc. Este cea mai bine conservat─â delt─â din Europa, iar din anul 1990 este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerat─â rezerva╚Ťie a biosferei. Este un labirint de lacuri ╚Öi canale, ce ╚Öerpuiesc prin cea mai mare suprafa╚Ť─â compact─â de stuf din lume ╚Öi este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe planet─â.

 

INTRODUCERE

Fiind a treia ca m─ârime din Europa, ╚Öi pe locul 22 la nivel mondial, Delta cre╚Öte an de an cu aproximativ 40 m┬▓. ├Än momentul de fa╚Ť─â suprafa╚Ť─â deltei este de peste 5 700 km┬▓. Din toat─â aceast─â suprafa╚Ť─â doar 10% este reprezentat─â de uscat. Peste 3 000 km┬▓ sunt reprezenta╚Ťi de ecosisteme naturale acvatice ╚Öi terestre, destinate reconstruc╚Ťiei ecologice. Aceste zone sunt incluse ├«n patrimoniul UNESCO, ├«n cadrul programului ÔÇťOmul ╚Öi BiosferaÔÇŁ.

În Delta Dunării sunt întâlnite 30 de habitate protejate la nivel european, dintre care 8 sunt strict protejate, unele dintre acestea fiind întâlnite doar în România.

 

FLORA

Delta are o biodiversitate uimitoare, aproape┬á5 500 de specii, dintre care 1839 de plante.┬áVegeta╚Ťia Deltei Dun─ârii este preponderent specific─â zonelor umede, 78% fiind reprezentat─â de stuf, rogoz, papur─â, pipirig, salcie pitic─â. Este de men╚Ťionat faptul c─â, ├«n Delt─â se g─âse╚Öte cea mai ├«ntins─â zon─â compact─â de stuf din lume, av├ónd o suprafa╚Ť─â de 1 750 km┬▓. Pe grindurile fluviale speciile cele mai ├«nt├ólnite sunt arbori ╚Öi arbu╚Öti, plopul alb, plopul negru, c─âtin─â, tufe de mure, etc. Pe marginea canalelor putem ├«nt├ólni o varietate de nuferi, albi sau galbeni, care sunt spectaculo╚Öi ├«n perioada de ├«nflorire, ├«ntre lunile iunie ╚Öi septembrie. Tot ├«n arealul rezerva╚Ťiei se g─âsesc ╚Öi dou─â plante carnivore, aldrovanda ╚Öi otr─â╚Ťelul de balt─â.

 

Un loc aparte ├«n flora Deltei ├«l ocup─â P─âdurea Letea, una dintre cele mai vechi rezerva╚Ťii naturale din Rom├ónia ╚Öi cea mai nordic─â p─âdure subtropical─â din lume. Peisajul de aici este unul deosebit, unde p├ólcurile de p─âdure alterneaz─â cu dunele de nisip, formate c├óndva pe fundul m─ârii. Predomin─â stejarii, unii dintre ei cu v├órste de peste 300 de ani. ├Än p─âdure se mai pot ├«nt├ólni ╚Öi peste 10 specii de orhidee, dar ╚Öi o specie de lian─â ce poate ajunge p├ón─â la 25m.

 

FAUNA

Suprafa╚Ťa mic─â de uscat, a f─âcut ca aici s─â se concentreze o faun─â preponderent reprezentat─â de pe╚Öti, amfibieni, reptile ╚Öi p─âs─âri. Noaptea r─âsun─â de zgomotul amfibienilor, aici g─âsindu-se nu mai pu╚Ťin de 10 specii, printre care: broasca r├óioas─â verde, broasca de lac mare, broasca r├óioas─â brun─â, buhaiul de balt─â sau brot─âcelul de copac. Fauna piscicol─â este reprezentat─â de o varietate de pe╚Öti, 133 de specii, dintre care 66┬áse ├«nt├ólnite doar ├«n apele saline: hamsia, calcanul sau stavridul; 54┬áde specii tr─âiesc ├«n apele dulci: somnul, linul, bibanul, crapul, avatul, ╚Öal─âul, ╚Ötiuca ╚Öi 13 de specii care tr─âiesc ╚Öi ├«n apele s─ârate ╚Öi ├«n cele dulci: sturionii (p─âstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia etc.

 

├Än ceea ce prive╚Öte mamiferele prezente ├«n arealul Deltei, g─âsim 54 de specii, care pot fi ├«nt├ólnite preponderent ├«n zonele mai izolate de uscat sau ├«n cele ml─â╚Ötinoase. Dintre acestea amintim: hermina, c├óinele enot, bizamul, vulpea, vidra, nurca european─â, pisica s─âlbatic─â, mistre╚Ťul, castorul etc.

 

Cu siguran╚Ť─â cel mai mare spectacol oferit de Delt─â este cel dat de p─âs─âri, nu mai pu╚Ťin de 331 de specii. Dintre acestea aproximativ 130 sunt migratoare. Pe l├óng─â p─âs─ârile mai cunoscute ╚Öi mai comune care pot fi reg─âsite aici (diferite specii de ra╚Ťe ╚Öi g├ó╚Öte, st├órci, egrete, lebede, cormorani, pesc─âru╚Öi ╚Öi alte p─âs─âri specifice zonelor umede), ├«n Delt─â se ├«nt├ólnesc ╚Öi specii mai rare ╚Öi mai pu╚Ťin prezente ├«n alte zone din Rom├ónia, cum ar fi ╚Ťig─ânu╚Öul, lop─âtarul, cioc├óntorsul, piciorongul, al─âturi de specii mai rare de g├ósc─â cum ar fi g├ósca cu g├ót ro╚Öu (50% din popula╚Ťia mondial─â), specii rare de r─âpitoare sau cormoranul mic (60% din popula╚Ťia mondial─â).

 

Pelicanii sunt cu siguran╚Ť─â cele mai emblematice p─âs─âri ale Deltei ╚Öi exist─â aici dou─â specii: pelicanul comun, mult mai r─âsp├óndit ╚Öi pelicanul cre╚Ť. ├Än urm─â cu 100 de ani, pelicanul era o specie comun─â pe tot cursul inferior al Dun─ârii. Ast─âzi ├«ns─â, aproape ├«ntreaga popula╚Ťie cuib─âritoare a pelicanului comun se reg─âse╚Öte ├«n Delt─â, peste 18 000 de indivizi. Vine la noi ├«n migra╚Ťie, ├«n lunile calde ╚Öi ierneaz─â pe o suprafa╚Ť─â ce se ├«ntinde din nord-estul Africii ╚Öi p├ón─â ├«n India. Se hr─âne╚Öte de cele mai multe ori ├«n grupuri mari, al─âturi de cormorani cu care fac echip─â la pescuit. Poate m├ónca aproximativ 1kg de pe╚Öte pe zi.

 

Dac─â pelicanul comun are un penaj roz-g─âlbui, pelicanul cre╚Ť are preponderent tonuri de gri deschis. Denumirea ├«i vine de la penele cre╚Ťe de pe cap, formate ├«n perioada de reproducere. Este pu╚Ťin mai mare dec├ót pelicanul comun ╚Öi poate atinge peste 3 m cu aripile ├«ntinse. Este cea mai mare pas─âre de la noi din ╚Ťar─â. Pelicanul cre╚Ť este mult mai rar dec├ót cel comun, popula╚Ťia cuib─âritoare fiind de doar aproximativ 500 de indivizi.

 

ARII PROTEJATE

Delta Dun─ârii cuprinde 20 de zone strict protejate, care ├«nsumeaz─â o suprafa╚Ť─â total─â de peste 50 000 ha, reprezent├ónd aproximativ 9% din arealul total al rezerva╚Ťiei. Cele mai importante dintre acestea sunt: Ro╚Öca ÔÇô Buhaiova, S─âr─âturi ÔÇô Murighiol, Insula Popina, Peritea╚Öca – Leahova, Grindul Lupilor ╚Öi Chituc, Insula Ceaplace, P─âdurea Letea ╚Öi Caraorman, Lacul Nebunu, Sacalin ÔÇô Z─âtoane, Lacul Belciug etc.

 

  • Ro╚Öca – Buhaiova (9 625 ha) este caracterizat─â de un complex de b─âl╚Ťi ╚Öi lacuri, ├«n prezent aici ad─âpostindu-se cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa.
  • S─âr─âturi Murighiol (87 ha) ad─âposte╚Öte o colonie de piciorong, cioc├óntors, ra╚Ť─â cu ciuf ╚Öi alte specii limicole.
  • Insula Popina (98 ha), format─â pe lacul Razelm, ad─âposte╚Öte pe l├óng─â speciile de p─âs─âri migratoare care cuib─âresc aici ╚Öi singurul p─âianjen veninos din Rom├ónia, v─âduva neagr─â sau miriapodul gigant.
  • Peritea╚Öca – Leahova (4 125 ha) reprezint─â un loc de popas ╚Öi hr─ânire pentru g├ósca cu g├ót ro╚Öu, pelicani, ra╚Ťe ╚Öi c─âlifari. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase, Insula Bisericu╚Ťa, lacurile Leahova Mare ╚Öi Mic─â, Peritea╚Öca ╚Öi Co╚Öna.
  • Grindul Lupilor (2 075 ha) nu se refer─â neap─ârat la specia din titlu, singura specie carnivor─â mai mari de aici fiind ╚Öacalul auriu. ├Än rest, zona este una de importan╚Ť─â ridicat─â pentru reproducerea natural─â a speciilor de pe╚Öti, crap, pl─âtic─â sau ╚Öal─âu.
  • Grindul Chituc (2 300 ha) cuprinde o serie de lacuri mici, care pe timp de iarn─â sunt de o real─â importan╚Ť─â pentru p─âs─âri.
  • Insula Ceaplace (117 ha) este una dintre cele trei loca╚Ťii de pe teritoriul Rom├óniei care g─âzduiesc colonii de pelicani cre╚Ťi.
  • P─âdurea Letea (2 825 ha) este cea mai nordic─â p─âdure subtropical─â din Europa, pe teritoriul acesteia ├«nt├ólnindu-se mai multe specii rare de orhidee ╚Öi multe p─âs─âri care prefer─â zonele terestre ╚Öi s─âr─âturile.
  • Lacul Nebunu (115 ha) ofer─â condi╚Ťii optime de cuib─ârit ╚Öi hran─â pentru mai multe specii de p─âs─âri (st├órcul ro╚Öu, ╚Ťig─ânu╚Öul, st├órcul galben, st├órcul cenu╚Öiu, li╚Öi╚Ťa, corcodelul mic, cormoranul mic).
  • Sacalin – Z─âtoane (21410 ha) ofer─â condi╚Ťii prielnice pentru cuib─âritul lebedei, iar insula Sacalin ofer─â ad─âpost ╚Öi loc de cuib─ârit pentru mai multe specii limicole.

 

RECOMAND─éRILE NOASTRE

  • Prim─âvara t├órzie este cel mai bun anotimp pentru o vizit─â ├«n Delt─â. P─âs─ârile se ├«ntorc din migra╚Ťie, peisajul ├«nverze╚Öte, iar spre final de mai deja ├«╚Öi fac apari╚Ťia ╚Öi nuferii. ├Än acela╚Öi timp este prohibi╚Ťie la pescuit a╚Öa c─â nu este foarte mare aglomera╚Ťie pe canale ╚Öi este mult mai lini╚Öte.

 

  • Nici celelalte anotimpuri nu sunt de ocolit, toamna aduce ├«n peisaj o nou─â migra╚Ťie iar speciile pe care le pute╚Ťi ├«nt├ólni pot fi unele rare ╚Öi deosebite. Iarna este spectaculoas─â mai ales dac─â ├«nghea╚Ť─â lacurile, iar peisajul se schimb─â complet. ├Än luna februarie pelicanii cre╚Ťi se ├«mbrac─â deja ├«n penaj nup╚Ťial, aceast─â specie fiind una dintre cele mai impresionante din Delt─â ├«n acest moment.

 

  • Mila 23 este poate cel mai bun punct din care s─â explora╚Ťi Delta, este lini╚Ötit, nu este pe canalele mari, iar pozi╚Ťionarea lui ├«n mijlocul rezerva╚Ťiei faciliteaz─â transportul c─âtre aproape orice alt─â zon─â. Letea este cel mai bine conservat sat din Delt─â, iar dac─â vre╚Ťi s─â descoperi╚Ťi specificul caselor pesc─âre╚Öti acesta este locul perfect de explorat. Sf├óntu Gheorghe ofer─â ╚Öi el un specific aparte, mai ales prin faptul c─â peisajul se schimb─â iar unirea Dun─ârii cu Marea Neagr─â este de neratat pentru o experien╚Ť─â complet─â, mai ales dac─â v─â dori╚Ťi ╚Öi un col╚Ť de plaj─â s─âlbatic─â.

 

  • P─âdurea Letea este un loc aparte unde po╚Ťi admira liana greceasc─â cum se ca╚Ť─âr─â pe copacii din jur, po╚Ťi vedea multe specii de orhidee sau stejari foarte b─âtr├óni, ce alc─âtuiesc un peisaj unic ├«n Rom├ónia format de dunele de nisip ce alterneaz─â cu f├ó╚Öii de vegeta╚Ťie.

 

  • Alege╚Ťi ├«ntotdeauna un ghid priceput ╚Öi b─ârci de mic─â vitez─â care s─â nu deranjeze locul. Delta se descoper─â ├«n lini╚Öte, ├«n ritm mai lent ╚Öi nu navig├ónd cu vitez─â. Experien╚Ťa complet─â ╚Öi poate cea mai inedit─â este dat─â de o plimbare cu caiacul, a╚Öa c─â nu rata╚Ťi aceast─â oportunitate. Noi v─â recomand─âm www.descoperadeltadunarii.ro

 

Clip to Evernote

Comenteaz─â

┬ę 2013 TRANSILVANIA TV Network Mixed By Fabrik

Sus