Rezervaţia Naturală Cheile Cibului, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
Cheile Cibului sunt situate în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al Mureşului), şi aparţine administrativ de Comuna Almaşu Mare, sat Cheile Cibului, Judeţ Alba. Responsabilitatea administrării rezervaţiei revine Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp, conform Convenţiei de Custodie nr. 32/18.02.2004 încheiate cu Agenţia de Protecţie a Mediului Alba. Rezervaţia Naturală Cheile Cibului are o suprafaţă de 70 ha având alt. max. 708 m, alt. min. 500 m. Fac parte dintr-un sistem amplu de chei formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare cu o lungime de aproximativ 4-5 km de către afluenţi ai râului Geoagiu: Cibul, Ardeul şi Mada (Balşa). Astfel s-au format cinci sectoare de chei: Cibului, Băcâiei, Glodului, Ardeului şi Madei.
Au o orientare pe direcţia nord-sud şi o lungime de circa 1,4 km., situate în aval de localitatea Cib, gospodării răzleţe fiind întâlnite şi în perimetrul cheilor, fapt permis de lărgimea mare a luncii formate între cei trei versanţi cu orientare estică: Piatra Ceretului, Piatra Mijlocie şi Vânătarea), respectiv vestică: Piatra Corbului şi Cepturarul, cu o altitudinea maximă de 662 m.
Aria Protejată Cheile Cibului este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb
Structura şi evoluţia componentelor naturale
Geologia – Cheile Cibului sunt modelate în calcare jurasice. În jurul acestora sunt prezente conglomerate, gresii şi marne alcătuind flişul cretacic.
Relieful – dominant este cel modelat în calcare. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc.
Clima: este influenţată de circulaţia maselor oceanice şi este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 8 – 9° C, temperatura medie a lunii iulie între 19 – 21 ° C , iar cea a lunii ianuarie -3,-4° C Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 650-700 mm.
Hidrografia: Colectorul principal (care străbate rezervaţia), este Cibul, numit în aval Băcâia (afluent pe stânga al Geoagiului). În zona cheilor el primeşte mici afluenţi cu ape temporare şi Valea Presurii. Circulaţia subterană este în cea mai mare orientată spre acelaşi pârâu Cib. În valea acestuia apar şi izvoare mezotermale.
Solurile: predominante sunt cele brune de pădure iar pe calcare rendzinele.
Vegetaţia: în cea mai mare parte rezervaţia se află în domeniul pădurii de gorun (Quercus petraea). Mai apare cerul (Quercus cerris), cireşul sălbatic (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). Stratul ierbos este constituit din Poanemoralis, Campanula persicifolia, Oryzopsis virescens, etc. Pe pereţii stâncoşi ai cheilor se află pajişti de stâncărie cu Sesleria rigida, Melica ciliata, Koeleria gracilis, Phleum montanum şi diverse plante pioniere saxicole ca Sedum hispanicum, Teucrium chamaedrys, Asplenium ruta muraria, Asplenium trichomanes, Moehringia muscosa, Cardaminopsis arenosa, Eryssimum pannonicum, Isatis tinctoria. Se remarcă şi prezenţa speciei subtermofile Cleistogenes serotina.
Acces: Dinspre valea Mureşului cu pornire din drumul european E 60 din dreptul haltei CFR Geoagiu se urmează drumul asfaltat prin staţiunea Geoagiu Băi, apoi prin Bozeş, drum asfaltat circa 8 km , apoi satul şi cheile Băcâia, drum neasfaltat (4 km) până în cheile Cibului.
Dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia – Zlatna după kilometrul 6 din şoseaua Zlatna – Almaşu Mare, în apropiere de vârful Breaza în locul numit Plai (la cruce) se coboară spre stânga pe un drum neasfaltat 7km. până în chei. Tot dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia – Zlatna se merge pe şoseaua Zlatna – Almaşu Mare, drum asfaltat până în Vârful Plaiului, sub vârful Breaza, apoi prin satul Nădăştie – Cib – Cheile Cibului
Posibilităţi de campare: Se poate campa în curţile localnicilor. La baza peretelui Pietrei Mijlocii s-a amenajat cu sprijinul Asociaţiei de Turism Montan Cheile Cibului un loc de campare, într-o poiană, cu izvor în apropiere. Este şi loc pentru scăldat în pârâul Cibului la o mică cascadă. Există aprobare pentru a campa acolo de la proprietarul trenului. Este accesibilă cu automobilul după traversarea pârâului în amonte de o pescărie (baltă) particulară.
Posibilităţi de alimentare: în sat se găsesc două magazine mixte – cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.
Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii.
În rezervaţie se interzic :
– recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
– exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;
– executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
– aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
– practicarea turismului pe poteci neamenajate;
– activităţile de vânătoare şi pescuit;
– executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja sunt practicate de localnici
– activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului, coloanelor de bazalt şi a altor materiale de construcţie
– realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
– montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
– deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
– perturbarea liniştii în rezervaţie;
– desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)
În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:
– păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
– tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea anterioară a custodelui;
– se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
– se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
– activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.
– practicarea alpinismului , dar numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.
Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.
Posibilităţi de practicare a turismului:
În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a stării drumurilor. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. În prezent este în construcţie o pensiune în satul Cib, care va avea o capacitate de cazare destul de mare, cu sală de conferinţe etc. Drumul dintre Cheile Cibului şi Almaşu Mare a fost recent recondiţionat, este neasfaltat dar accesibil. Probleme pune drumul dintre Chei şi satul Băcâia unde panta este foarte mare şi drumul traversează de două ori apa Cibului. Se recomandă celor care vin dinspre Geoagiu Băi, şi nu au maşini puternice, sau care au maşini joase, să aleagă traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu -Balşa -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, cu oprire la Colecţia Muzeală Emilian Achim din Almaşu Mare. Inimosul Emilian Achim a organizat chiar şi a reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Cib, Cheile Cibului puteţi apela la: Florea Nicolae – 0258. 850.022 , Nistor Petru – 0749.975.106 ,Olea Ioan – Cheile Cibului. Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322 sau Viceprimar – Marc Gheorghe
Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei , acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.trascaucorp.ro.
Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Glodului, Ardeu.
Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn, fiind probabil una dintre cele mai mari populaţii de acest gen din ţară, după cea din Munţii Cernei. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.
Pentru orice problemă contactaţi-ne la: trascaucorp@hotmail.com, trascaucorp@gmail.com sau la: Puiuleţ Adrian – 0745.306.805, Nechita Paul – 0729.134.440 (Continuare aici)
