Zona în care este situată localitatea Groșii Țibleșului este înzestrată cu un cadru natural aparte, de o frumusețe aparte, datorată munților și întinselor păduri de foioase și brad, pământurilor roditoare și izvoarelor cu ape limpezi care le pot oferi locuitorilor și turișilor un spațiu numai bun pentru excursii, drumeții etc. Peștera Ponorul Jitelor este un obiectiv turistic natural, situat la altitudinea de 750 de metri, care se află pe teritoriul comunei Groşii Ţibleşului şi este cea mai lungă peşteră în gresii din România (1.050 metri) şi una dintre primele 10 din lume, iar ca lungime este a doua peşteră din Maramureş, dupa Peştera Izei (2.5 kilometri). Aceasta a fost descoperită din întamplare, în anul 1987, de către un grup de pescari amatori și a fost explorată și cartată de speologii din Clubul de Speologie SILEX Brașov, de asemenea, aceasta se află la poalele Munţilor Ţibleşului, pe Valea Bradului, iar avenul-peşteră are o dezvoltare de 1.020 metri şi o denivelare de minus 40.5 metri, ceea ce face ca și coridorul peșterii să aibă o diferență de nivel de 40 de metri, continuând, apoi, fără mari denivelări până la capătul galeriei. Rezervația naturală Arcer-Ţibleţ Bran-se situează pe teritoriul administrativ al comunei Groţii Ţibleşului, are o suprafaţă de 150 de hectare, iar rezervaţia cuprinde partea Munţilor Ţibleş, care înconjoară vârfurile Arcer (1.835 metri) şi Ţibleş (1.839 metri).
Relieful care se găsește aici este unul de sorginte vulcanică,format, în principal, din roci cuartifere (cu aspect de fagure de albine, ca urmare a succesiunilor exogene), andezite bazaltice, gresii specifice zonei, precum şi multe grohotişuri. Totodată, rezervaţie naturală este una de interes geologic, faunistic, floristic şi peisagistic, iar zonele protejate de lege, în zona menționată mai sus, sunt SIT NATURA 2000 cu „Valea Izei şi Dealul Solovan”, care se întind pe o suprafaţă de 176 hectare şi sunt la o altitudine de peste 1.000 metri, în zona limitei de N-E a comunei Groţii Ţibleşului, spre Dragomireşti şi judeţul Bistriţa-Năsăud.
De asemenea, în arealul rezervaţiei se găsesc mai multe rarităţi floristice (unele ocrotite prin lege) cu specii de: clopoţel de munte (Campanula alpina), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghinţură galbenă (Gentiana lutea), bulbuc de munte (Trolius europaeus), gălbenuş (Crepis jacquinii), dreţe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia punctata), limba cucului (Botrichium lunaria), iarbă-grasă (Sedum sexangulare), lopăţea (Lunaria rediviva), saxifragă (Saxifraga carpatica), plămânărică (Pulmonaria officinalis), luceafăr (Scorzonera rosea), brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale), păştiţă (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), margaretă (Leucanthemum vulgare), ovăscior argintiu (Trisetum flavescens), creţişoară (Alchemilla vulgaris), ghiocel (Galanthus nivalis), luşcă (Leucojum vernum), ciuboţica cucului (Primula vernis), coada şoricelului (Achillea millefolium), ţintaură (Centaurium umbellatum), leurdă (Allium ursinum), coada-calului (Equisetum arvense). Munţii Ţibleţului fac parte dintr-un lanţ muntos de origine vulcanică, lanţ care, începând cu Munţii Oaşului, se tot înalţă până la Munţii Ţibleşului, care ajung la altitudinea de peste 1.800 de metri. Vârful cel mai înalt din Munţii Țibleşului este Arcer, care are o înălțime de 1.840 de metri, urmat de vârfurile Ţibleş şi Bran, în timp ce în partea dinspre nord-vest se înalţă un alt vârf din acelaşi lanţ muntos, şi anume, vârful Huedin.
Un aspect interesant este acela că în decursul timpului craterul vulcanic al acestui munte s-a umplut cu apă, ajungând să semene cu o cisternă naturală umplută cu apă și acoperită cu păduri bogate și pășuni, în plus, în timpul verii constituie un avantaj faptul că zona este una răcoroasă și că apa râului Mighet, ce izvorăște de aici, este limpede și bună de băut.
Dacă urmărim drumul dinspre oraşul Târgu Lăpuş, urcând pe valea râului Suciu, până la poalele Munţilor Ţibleş, ajungem într-o zonă în care, de-o parte și de alta a râului, se deschide în fața noastră imaginea unei localități specifice așezărilor de munte, cu case răsfirate, împrejumuite de terenuri și pășuni.
Astfel, în linii mari se păstrează nota tradiţională în Groşii Ţibleşului, dar la aceasta se adaugă utilităţil curente cerute de actuala societate. În plus, relieful comunei Groşii Ţibleşului este predominat de dealuri şi munţi, şi nu departe de ea se înalţă şirul munţilor Ţibleş, iar vârfurile lor de origine vulcanică străjuiesc așezarea.
Așadar, în această zonă poţi întâlni izvoare cu apă cristalină şi rece, pline de păstrăv şi lipan, dealuri şi munţi acoperiţi de păşuni şi păduri întinse, livezi de pomi etc. care te îmbie să descoperi frumuseţile naturii din Groşii Ţibleşului.
