Pentru a cunoaşte spaţiul mioritic al Apusenilor, trebuie să poposim şi pe piciorul de plai românesc Mărişel.
O gură de rai prăvălită aici, pe pământul Ţării Moţilor, între apele Răcătăului şi Someşului Cald , pe o suprafaţă de 8594 de hectare, adăposteşte 1786 de mărişeleni căliţi în vremuri istorice de restrişte dar şi la şcoala rigorilor naturii.
Aceste locuri încărcate de istorie, folclor şi peisaje desprinse din basmele cu zâne şi zmei ale lui Ispirescu, te invită să poposeşti pe Dealul Fântânele la 1341 de metri sau pe Dealul Copcei la 1289 de metri şi să admiri Mărişelul în toată măreţia, seninătatea şi culoarea lui de catedrală străjuită de liniştea munţilor.
Aici, mai aproape de cer, asişti la spectacolul norilor, la concertul vântului printre brazi, îţi încarci retina cu frumuseţea peisajului alpin şi asculţi poveştile şi legendele izvoarelor culese de prin negura timpului şi de prin cotloane numai de ele ştiute. Te simţi mai liber, mai aproape de strămoşi, de tradiţii, de Dumnezeu, de viaţa rustică şi arhaică.
Adevăr şi legendă este întreaga istorie a mărişelenilor transmisă din generaţie în generaţie şi zugrăvită în biserica satului în chip de Horea, de Avram Iancu şi de Pelaghia Roşu. Nicăieri numele locului Fântânele n-a devenit ca aici simbolul libertăţii, iar varianta Mioriţei sub forma Trei Păcurărei şi Balada Pelaghiei Roşu sunt unice şi redau ataşamentul localnicilor faţă de locurile şi fiinţele dragi şi faţă de eroii locului şi neamului.
