Valea Bistrei mărginită de masivul Poiana Ruscă, Munţii Ţarcului, Oţelu Roşu, Ferdinandsberg, Ohaba Bistra, Mal şi Cireşa.

Drumul de la Caransebeş spre localităţile şi staţiunile din zona montană din nord-estul judeţului Caraş-Severin, pe Valea Bistrei mărginită de masivul Poiana Ruscă şi Munţii Ţarcului, trece şi prin oraşul Oţelu Roşu, numit pe vremuri Ferdinandsberg, după numele primului proprietar al coloniei, Ferdinand Hoffman. Oraşul are acum în componenţa sa mai multe localităţi – Ohaba Bistra, Mal şi Cireşa – fiecare cu propria sa istorie, şi merită un popas, fie şi unul scurt. O veche colonie minieră În antichitate, Valea Bistrei era calea de acces a legiunilor romane spre Transilvania, de la castrul roman Tibiscum, din apropierea Caransebeşului, spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi până la Porolissum, în nord-vestul Ardealului. Aşezarea Ohaba Bistra este cunoscută încă din Evul Mediu timpuriu pentru extragerea aurului, iar alte localităţi, care există şi astăzi, sunt menţionate din secolul al XV-lea. După trecerea Banatului sub stăpânire habsburgică, au fost aduşi în zonă colonişti a căror principală îndeletnicire a fost mineritul şi metalurgia. La sfârşitul secolului al XVIII-lea au apărut primele ateliere de prelucrare a fierului, iar în jurul coloniei miniere s-a dezvoltat şi aşezarea, pe terenuri cumpărate de la satele Mal şi Ohaba Bistra, reşedinţă nobiliară în Evul Mediu şi sediul unei companii a regimentului de grăniceri valaho-iliric înfiinţat în 1768. În scurt timp, aceasta a devenit renumită pentru topitoriile sale de oţel şi fier. După Marea Unire, localitatea s-a numit Ferdinand, în semn de preţuire pentru regele care a făurit România Mare, dar după proclamarea republicii, comuniştii au redenumit-o, proletar, Oţelu Roşu, denumire care se păstrează şi astăzi, în ciuda unor demersuri făcute pentru schimbarea ei. Lăcaşe de cult – monumente istorice Cei interesaţi de turismul ecumenic şi de monumentele istorice, pot vizita biserica ortodoxă de la Cireşa, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, ridicată în 1821 din piatră de stâncă, în stil baroc vienez. Turnul a fost înălţat în 1899 iar actuala pictură a fost făcută în anii interbelici, de Dumitru Velici din Băseşti-Mehedinţi. O biserică înălţată la începutul secolului trecut, cu hramul „Duminica tuturor sfinţilor”, poate fi văzută şi la Mal, iar la Ohaba Bistra, vechea biserică, ridicată în 1745, este astăzi o capelă a cimitirului, noua biserică, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, datând din 1840. Cea mai impunătoare biserică este cea din cartierul Ferdinand şi are hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Ridicată în 1935 în stil bizantin, este prima de acest fel de pe Valea Bistrei, iar pictura interioară a fost realizată de Corneliu Baba în 1938.