Silva Logistic Services. Varful Poieni, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, Valul Miresei, Saritoarea Iedutului, centrul folcloric Budureasa, Pestera Meziad, Pestera Ursilor, Pestera Onceasa, Pestera Alunului, Pestera Ferice, Stana de Vale

Stana de Vale este un cadru natural pitoresc, iar impreuna cu originalitatea artei populare, folclorul, si maretele vestigii ale trecutului, sunt ispite vii, invitatii irezistibile la drumetii ce ofera mari satisfactii pe langa calirea fortelor fizice. Daca dorul te poarta prin Muntii Apuseni mult timp iti vor starui in minte ca o mreaja din care nu scapi usor si trebuie sa mai revii pentru ca a mai ramas ceva neexplorat, Varful Poieni, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, Valul Miresei, Saritoarea Iedutului, centrul folcloric Budureasa (renumit datorita lazilor de zestre), Pestera Meziad, Pestera Ursilor, Pestera Onceasa, Pestera Alunului, Pestera Ferice, Pastravaria Stana de Vale si multe alte trasee turistice care incanta privirea si invioreaza spiritul oricarui om. Situata in jududetul Bihor in muntii Vladeasa, la circa 70 km de Oradea pe DN 76 pana la Beius si apoi la stanga spre Budureasa la o altitudine de 1102 m.
Dealul Muncelului la est de Stana de Vale, varful Poeni de unde poti cobori pe poteca la Stana de Vale. Dealul Munceilor face o deviere spre Aria Vulturilor (cota 1345 m), in continuare cumpana Munceilor trece in Piatra Calului (1461 m) de unde se dezvolta mai larg ca un mic platou situat intre Valea Iadului si izvoarele paraului Sebes, care este afluent al Draganului. Bazinul de la Stana de Vale pare un bazin suspendat ce are o altitudine de aproximativ 1100 – 1200 m.

Muntii Plopisului la nord de Crisul Repede pe care-l desparte de bazinul Barcaului. În partea de est si sud-est se intind pana la Defileul Crisului unde iau contact cu Muntii Mesesului si Vladeasa.. Sunt construiti din sisturi cristaline si sedimentar cretacic.

Beius – Budureasa – Stana de Vale (25 km). Budureasa – 12 km de la Beius. Budureasa este unul dintre cele mai vechi centre de creatie populara din Tara Crisurilor.Se confectioneaza vestitele lazi de zestre, unice in tara prin ornamentatia arhaica si mai ales a tehnicii de afumare a scandurilor de fag inaintea confectionarii fiecarei lazi de zestre. Mai poate fi vazuta o moara de apa in stare de functionare, precum si o piua de postav. De la Budureasa drumul urca la Stana de Vale.

Stana de Vale este punct de plecare spre diverse obiective, cum ar fi : cascada Moara Dracului, cascada Saritoarea Iedutului, varful Poieni sau pestera Meziad. Aceasta este dispusa pe doua etaje si este a doua pestera ca marime din muntii Padurea Craiului. De la Stana de Vale se poate parcurge pitorescul drum, lung de 42 km, pe Valea Iadului unde este si lacul de acumulare de la Les. În vecinatatea Chiscaului este Pestera Ursilor. Cunoscuta ca una din cele mai spectaculoase obiective turistice ale Muntilor Apuseni, Pestera Ursilor este situata in apropiere de localitatea Chiscau, Comuna Pietroasa, Judetul Bihor, la o altitudine de 482 metri. Numele pesterii se datoreza numeroaselor fosile de ursi de caverna descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adapost animalelor acum 15000 de ani. Datorita caderii unei stanci gura pesterii a fost blocata iar peste 140 de ursi au ramas blocati inauntru. Infometati s-au atacat reciproc pana cand toti au murit.Flora si Fauna

Flora din Stana de Vale este caracteristica Muntilor Apuseni, vegetatie este etajata pe verticala, de la goluri alpine, la paduri de rasinoase si foioase care alterneaza cu fanete in care predomina gramineele. In locurile pietroase por fi vazute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiusul, pelinita, afine si coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albiciosi. In padurile de rasinoase predomina molidul si pinul, ca flora aparte la Stana de Vale putem intalni molidul columnar (Picea Abies.var.columnaris). In padurile de foioase se pot intalmi fagul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, sangerul, teiul, razlet gorunul, tisa si castanul salbatic. Ciupercile intalnite sunt: galbiori, urechiuse, manatarci, cineciori si ciuperci de balegar.
Fauna: aici putem intalni cerbul, rasul, veverita, mistretul, uli si soimi, cocosul de munte, corbul, ierunca, buha. În apele raurilor putem intalni pastravul, cleanul, mreana iar in raurile de campie crapul si stiuca. In paduri se pot intalni pasari ca: sitarul, mierla, ciocarlia de padure, cucul, fluturasul de stanca etc.

 

 

Recomandari

Alte Articole