Silva Logistic Services. Valea Somesului Cald, Fantanele, Tarnita, Piatra Arsa, bazinetul Ponor, defileul Belis-Lapusesti, paraul Lesului, Cheile Tarnita.

Chiar dacă lacurile sunt destul de slab reprezentate pe raza judeţului Cluj, există câteva pe care trebuie neapărat să le vizitaţi, majoritatea apărând în urma amenajării sistemului hidroenergetic Someş. Cele mai cunoscute sunt Fântânele (480 ha), Tarniţa (215 ha), pe Someşul Cald şi Gălău (75 ha). Dacă vă doriţi, însă un loc tihnit, unde verdele pădurii de reflectă liniştit în luciul de apă, vă recomandăm Lacul Someşul Cald, un lac de acumulare cu funcţiune turistică aflat pe Valea Someşului Cald, pe teritoriul comunei Gilău.

Barajul amenajat are o înălţime de 33,5 metri şi o lungime a coronamentului de 130 de metri, centrala hidroelectrică fiind pusă în funcţiune în anul 1983. Acest lac reprezintă o sursă de rezervă pentru alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca.

Întregul traseu al Someşului Cald este, însă, presărat cu lacuri şi peisaje greu de uitat.

Someşul Cald izvorăşte de sub şaua Piatra Arsă, la 9 kilometri în afara judeţului Cluj, după care îşi organizează cursul creându-şi loc printr-o bară de calcare şi dând naştere interesantului defileu de circa 5 kilometri lungime între „Livada Fortuna” şi bazinetul Ponor, cu numeroase şi interesante forme carstice, cu pereţi verticali, care se ridică adesea la peste 300 de metri deasupra albiei. La ieşirea din defileu, după confluenţa cu pârâul Ponor valea se deschide treptat, primind câţiva afluenţi, ca Izbucul, Firei, Şimonul, pentru ca în aval de satul Smida să pătrundă în ramura nordică a lacului Fântânele. Ramura sudică a lacului primeşte ca afluent principal Belişul, cu izvoarele pe versantul estic al vârfului Bătrâna, după ce primeşte la Poiana Horea pârâul Apa Caldă, unit cu Pietroasa şi se pierde apoi în marea acumulare hidroenergetică de 235 de milioane de metri cubi Someşul Cald. În aval de lacul de acumulare, Someşul Cald pătrunde în defileul Beliş – Lăpuşteşti, ferestruit adânc în formaţiuni vulcanice, având o lungime de peste 25 de kilometri. La numai 5 kilometri de la descătuşare pătrunde apoi în apele lacului Tarniţa care şerpuieşte până la baraj printr-o vale cu un peisaj fermecător, pe aproape 8 kilometru lungime. Înainte de a pătrunde în lac primeşte din partea dreaptă pârâul Leşul, iar în amonte de Cheile Tarniţa (locul de amplasare al barajului) pârâul Râşca, din stânga. În aval de baraj valea se lărgeşte, primeşte din stânga Agârbiciul, după care se uneşte cu Someşul Rece şi pătrunde în Lacul Gilău.

 

Recomandari

Alte Articole