Silva Logistic Services. Valea Sebeșului, barajul Tău-Bistra, Oașa, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Iezerul Șureanu

Dacă faci o călătorie pe Valea Sebeșului, urcând pe lângă barajul Tău-Bistra și cel de la Oașa, iar de aici spre Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Iezerul Șureanu sau urmând Transalpina, frumuseți tulburătoare îți taie respirația ca în RAIUL descris în povestirile lui Sadoveanu.

Cândva drum al ciobanilor care-și mânau turmele în transhumanță, spre pășunile alpine, Valea Frumoasei își împarte azi generos traseul secular cu turiștii dornici de relaxare, de ape limpezi și păduri verzi, mai ales că pe aici trece şi una dintre cele mai spectaculoase șosele din România: Transalpina (DN 67C).

Aceasta traversează peste coama barajului de la Oaşa. Transalpina este cunoscută şi sub denumirea de ”Drumul Regelui“, pentru că a fost construită cu sprijinul regelui Carol al II-lea, prezent aici la inaugurarea din anul 1939. În pasul Urdele, şoseaua ajunge la o înălţime de 2.145 de metri, cea mai înaltă altitudine pentru o şosea din România. Pe tot traseul acesteia, pesajele sunt absolut magnifice.

 

Cu o mare doză de patriotism local, lăsați-mă să fiu convinsă de faptul că, totuși, cei care circulă pe Transalpina, se încarcă de frumos mai ales pe… Valea Frumoasei!

 

În cel mai de sus punct al Munților Sebeșului, țintă mai ales pentru amatorii de sporturi de iarnă, dar și pentru amatorii de drumeții într-un peisaj de o rară frumusețe, sunt repere de necontestat Vârful Șureanu şi Iezerul Şureanu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Vârful lui Pătru. O regiune care a cunoscut o dezvoltare imobiliară cu destinație turistică și de agrement, în ciuda drumului de acces destul de dificil, de la Barajul Oașa în sus. Cu toate acestea, aici sunt o mulțime de hoteluri și pensiuni unde turiștii își pot petrece zile și nopți memorabile.

Izvorând din Munţii Cindrelului, un pârău de munte s-a transformat, în drumul său la vale, într-un râu năvalnic: râul Sebeş. În partea sa de sus însă, această ”apă viforoasă”, cum o numea Mihail Sadoveanu, poartă numele de ”Frumoasa”. ”Păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite; (…) piscuri cu pete de omăt. Munţi, râpi, codri, goluri …”, încă se mai înşiră pe Valea Frumoasei, așa cum le-a văzut Mihail Sadoveanu acum opt decenii, imortalizându-le în opera ”Valea Frumoasei”. Măreția acestei văi nu a fost știrbită nici de șirul de amenajări hidroenergetice realizate din 1972 încoace, ba a făcut-o și mai impresionantă.

Recomandari

Lasă un comentariu

Alte Articole