Se spune cã în Pestera Bolii au fost ascunse care pline cu aur de cãtre daci, comori care poartã blesteme si nãluci ce te duc prin labirinturi în stâncã. Bãtrânii povestesc cã în muntele în care apa a sculptat Pestera Bolii se gãseste o comoarã ascunsã de daci, protejatã de un crunt blestem. Nimeni nu stie locul unde sute de care pline cu aur stau de mii de ani. Cei care-l gãsesc nu se mai întorc în lumea aceasta. Mitu este un localnic dornic de a spune legenda comorii din Pestera Bolii. „O… pãi comoara existã. Este aur acolo de cea mai bunã calitate si nimeni nu o gãseste. Tata povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casã pe Valea Arsului, a plecat dupã comoarã. Vroia sã ia atât aur cât sã-si ia doi boi. Nãlucile care o apãrã erau sã-l omoare. A mers el împreunã cu un aghiotant al lui si dupã ce au tot cãutat, au gãsit locul unde este ascunsã. Bãiatul si-a lãsat aghiotantul acolo, ca sã stie unde sã se întoarcã si s-a dus în cãtun dupã ajutoare. La întoarcere n-a mai dat de aghiotant si locul unde era comoara s-a schimbat. A mai gãsit o coadã de topor lângã o cioatã unde fãcuse semn, sã stie sã ia poteca pânã la comoarã. Locul s-a tot schimbat si nu mai stia unde este. Abia dupã o sãptãmânã a ajuns acasã bolnav si înfometat”, povesteste bãtrânul.
Cei din cãtunul de la Bolii spun cã din mosi strãmosi li se povestea cum în pesterã sunt pasaje secrete, peretii se deschid iar dincolo de galeriile subterane se gãsesc comorile ascunse de daci.
Pestera Bolii are o suprafatã de 10 hectare si este o rezervatie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã sãpatã în munte ce are înãltimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseste la câteva sute de metri de soseaua Petrosani – Hateg (DN 66), iar în 1928 a devenit prima pesterã din tara noastrã care a beneficiat de iluminat artificial.
