Tinovul de la Fântâna Brazilor
Suprafaţa (ha): 60 ha
Aria protejată a fost desemnată sit de importanţă comunitară prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.
Scurta descriere a ariei protejate
În literatura de specialitate situl apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka.
Situl reprezintă o zonă montană cu pajiști naturale, turbării, păduri de conifere și terenuri arabile (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Gurghiului, unitate de relief a Carpaților Moldo-Transilvani, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali). Tinovul este înconjurat de o pădure de molid – Vaccinio-Piceetum abietis – care se prelungeşte până la mlaştina La Pod.
Valori protejate: Tipuri de habitate prezente în sit conform fişei standard: 91D0* – Turbării cu vegetație forestieră şi 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Pe lângă cele prezentate s-a mai identificat habitatul 7110* – tinoave bombate active.
Formularul Standard nu impune asigurarea stării favorabile de conservare pentru nici-o specie de interes comunitar, deşi specia Curechiul de munte (Ligularia sibirica) este prezentă în tinov cu o populaţie de cca. 40 de tulpini. Pe lângă specia amintită au fost identificate 18 specii de floră rare sau relicte precum şi specii de animale precum Tritonul cu creastă, Tritonul comun, Buhaiul de baltă cu burtă galbenă, Broasca roşie de munte, Broasca roşie de pădure etc.
Geologie: Platoul vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu este alcătuit din formaţiuni vulcanogen-sedimentare şi cuprinde formaţiuni de vârste neogene din etajul sarmaţian şi panonian. La periferia vestică a platoului eroziunea apelor a scos la zi depozitele sedimentare ponţiene şi sarea. Partea vestică este drenată de către râul Corund şi afluenţii săi de dreapta, în partea estică şi sudică de către afluenţii Târnavei Mari, spre nord drenajul făcându-se spre Târnava Mică.
Hidrologie: Teritoriul sitului face parte din bazinul hidrografic al Târnavelor. Principalele cursuri de apă care tangenţial au conexiune cu situl de importanță comunitară Tinovul de la Fântâna Brazilor ROSCI0244 sunt pâraiele Veres, Dotca, Poiana Mare, Pârâul Adânc, şi Pârâul Tartod, afluenţii principali ai văii Creanga Mică (Târnava Mare) precum și pâraiele, Valea lui Pavel, pârâul lui Nicolae, Eszak. Regimul hidrologic se caracterizează prin debite maxime la începutul primăverii şi minime iarna. În interiorul sitului au fost identificate câteva izvoare permanente cu apă dulce, care, pe de-o parte stau la baza alimentării tinovului cu apă, pe de altă parte sursa principală a alimentării lor sunt precipitațiile.
Climă: Din punct de vedere climatic, teritoriul se caracterizează prin temperaturi medii anuale în jur de 7 °C, precipitaţii medii anuale bogate (800–1200 mm), având astfel o climă relativ rece şi umedă. Cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază între 700 şi 900 mm. Valoarea minimă se înregistrează în luna februarie, iar cantitatea cea mai mare în iunie şi iulie.
