Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua de riuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.
Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.
Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km² pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la 150 loc/km², iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).
Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).
Asezarile rulare sunt in general mijlocii (500-1.500 loc.) si mici (sub 500 loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mixte.
Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s-a rasfrint favorabil asupra functiilor economice si aspectului asezarilor rurale.
Asezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Targu Carbunesti (ultimele doua in zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Tirgu Jiu.
Campulung (44.000 loc.) prima capitala a Tarii Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in evul mediu, are, in prezent o industrie cu profil complex (intreprinderea de autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare), monumente istorice si culturale.
Curtea de Arges (36.000 loc.), are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.
Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa. Are un aspect urban modern si importante obiective turistice.
Tirgu Jiu (98.000 loc.) are industrii in interior (utilaj minier, industrie textila si alimentara) si in apropiere (combinatul de industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de la Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ si comercial.
Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa: Ocnele Mari – extractia sarii, Bumbesti-Jiu – industria constructoare de masini, Ticleni – extractia petrolului si gazelor naturale), Novaci si Horezu – industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Tirgu Carbunesti, oras cu o insemnatate regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.
Industria
Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).
– Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic; Babeni, Ticleni, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea si Combinatul petrochimic Pitesti, gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de exploatari insemnate de lignit; zona traditionala se afla situata in est si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni, Aninoasa, Boteni; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Alunu, Babeni, Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost construita calea ferata Babeni-Alunu.
Energie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea, Govora) si hidrocentrale (pe Olt, pe Arges), centralele mari (hidrocentrala Arges, termocentralele Rovinari, Turceni) fiind situate in exteriorul subcarpatilor, dar in imediata apropiere a acestora.
Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la Ocnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea, pe baza materiei prime de la Ocnele Mari), fire sintetice (Campulung).
Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii prime (lemn de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.
Industria materialelor de constructie este reprezentata de intreprinderile de lianti (ciment si var) de la Campulung (care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Birsesti, linga Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din Muntii Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.
Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea, iar industria alimentara – de intrprinderile de conserve din fructe Riureni, produse lactate din Campulung, precum si alte produse in principalele orase.
Agricultura
a) Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile mai slabe calitativ, alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile de clima sunt foarte favorabile. Terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc considerabil cultivarea plantelor agricole. De aceea in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi
b) Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (in zonele periurbane) si indeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune pomicola a tarii, in care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si Valcea au cele mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si Tismana.
c) Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si campie), datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere. Se cresc ovine – favorizate si de apropierea muntelui (Novaci) – bovine, pasari.
Cai de comunicatie si transporturi
a) Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:
– pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi – Tirgu Jiu – Bumbesti – Livezeni – Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o varianta pe Gilort (Filiasi – Tirgu Carbunest – Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi – Rovinari – Tirgu Jiu);
– pe Ilt, calea ferata Piatra Olt – Ramnicu Valcea – Sibiu; la Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua Babeni-Alunu;
– pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;
– pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti – Campulung;
b) Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului), dar penetreaza mai mult in interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea – Horezu – Tirgu Jiu – Baia de Arama sau intre Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci – Sebes („Transalpina”) si Curtea de Arges – Vidraru – Depresiunea Fagaras („Transfagarasanul”).
Obiective turistice
Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea Oltului, izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile Govora), dar, datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatinii, cu Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului – cu Cheile Runcului – Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit importanta. Exista insa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Campulung, Curtea de Arges, Horezu, Tismana, Tirgu Jiu. Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti.
