Silva Logistic Services. Muntii Banatului, Semenic, Muntii Almajului, Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului, Culoarul Timis-Cerna.

Muntii Banatului sunt cuprinsi intre defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, campia Lugojului in Nord si o succesiune de dealuri in vest, muntii Banatului reprezentand diviziunea sudica a Carpatiilor Occidentali. Ei par o continuare fireasca a Carpatiilor Meridionali spre vest, dicolo de culoarul Timis-Cerna, in lungul caruia se afla la o altitudine de 1000 mai scazuta.

Relief si subdiviziuni ale Muntiilor Banatului

Altitudinile medii sunt sub 1000 m, iar latitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m in varful Svincea Mare).

Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relefi carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturi cristaline sau conservat formele de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din straturi sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului), cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane.

Partea centrala o constitutie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanenete situate la altitudine.

Spre deosebire de muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaline, Muntii Aninei, situati spre vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative.

La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depreziunea Almajului (Bazovici), o depresiune intramontana ca pozitite; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai intalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia calcaroasa este continuata din muntii Aninei in Muntii Locvei, iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615 m) si plini de sedimente.

Clima, Hidrografia si invelisul biogeografic din Muntii Banatului

Climatul montan este restrans in arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamen, temperaturi medii mai ridicate si ierni mai blanda) caracterizeaza ansamblul Muntiilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Depresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni termice.

Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orasova formeaza o zona de defileu, Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezenta, datorita construirii S.H.N Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si ingust cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri carstice semipermanenete. In muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane.

Vegetai este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, girnita), paduri de fag cu carpen, paduri de fag si la partea superioara de amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomine, dintre soluri, cambisolurile (brune si brunce acide) si molisolurile de tip rendzine (pe roci calcaroase).

Rezervatiile principale sunt Cazanele (flora, fauna, peisaj, relief), Pestera Comarnic, la care se adauga Cheile Nerei si Cheile Carasului.

Resurse din Muntii Banatului

Muntii Banatului au resurse diverse, dar modeste cantitativ. Huila extrasa de peste 200 de este in curs de epuizare. In mod similar sunt rezervele de mangan si minereuri de fier. Minereurile de cupru si minereurile polimetalice se extrag in cantitati relativ reduse. Mai importante sunt resursele forestiere, pasunile si terenurile arabile.

Populatia si asezarile omenesti din Muntii Banatului

Culoarul Timis-Cerna si Muntii Banatului au reprezentat in perioada daco-romana un teritoriu de populare intensa. Dierna (Orsova) si Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetura Ulpia Traiana. In secolele XIII-XIX a existat un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele snesuri. In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 locuitori pe km patrat in zona montana, 50-75 locuitori pe km patrat in culoarele si depresiunile marginale sii in jur de 100 de locuitori pe km patrat in apropierea centrelor Urbane (Resita, Caransebes, Oravita).

Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor asezari rurale. Exista un aport alogen, ceea ce contribuie la realizarea unui echilibru demografic. Asezarile rurale, in general mici, au frecvent activitati legate de cresterea animalelor, activitati miniere sau ale economiei forestiere.

Asezarile urbane sunt: Resita (88.000 locuitori), Caransebes (29.000 de locuitori), Bocsa ( 17.000 de locuitori) si Moldova Noua ( 14.000 de locuitori).

Caile de comunicatie cuprinde cai ferate, dintre care calea ferata Oravita-Bazias este cea mai veche din tara, sosele, transporturi aeriene si transporturi speciale. Culoarul Timis-cerna este strabatut de magistrala 1 Bucuresti – Timisoara, cu nod feroviar la Caransebes (pentru legatura cu Resita) si de un drum european.

Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona carstica Anina, cheile Nerei, amenajarile turistice din Semenic etc).

Recomandari

Alte Articole