Activitățile în natură care se pot practica în sezonul rece sunt schiul alpin, schiul de tură și drumețiile pe zăpadă. Principala atractivitate pentru majoritatea turiștilor care ajung în zonă este schiul alpin, pe pârtiile domeniului schiabil Șureanu. Activitățile în natură din sezonul cald vizează mai ales drumețiile spre o gamă largă de obiective naturale sau antropice. Din prima categorie menționăm vârfurile principale înalte, Iezerul Șureanu, Valea Sebeșului, Valea Frumoasei și de asemenea formele carstice din partea de sud-vest a grupei: Cheile Băniței, Cheile Crivadiei (pentru canyoning), Peștera Bolii, Peștera Cioclovina, Peștera Șura Mare etc. Din categoria obiectivelor antropice sunt demne de menționat cetățile și fortificațiile dacice și castrele romane de marș din zona înaltă, dar și barajele și lacurile de acumulare de pe Râul Sebeș sau pitoreștile sate din Platforma Luncanilor
Drumețiile de iarnă din zona Șureanu pot avea ca destinație oricare dintre cele două vârfuri principale, Vârful lui Pătru și Vârful Șureanu, dar nu doar atât. Acestea sunt niște puncte grozave de observare a împrejurimilor. Ce am putut vedea de pe Vârful Șureanu într-o zi senină de iarnă mi-a întrecut toate așteptările.
- Să începem de la „ora 12”, de la nord. Putem vedea, peste culoarul larg al Mureșului de la Orăștie, Munții Apuseni, unde se disting clar Munții Bihor, cu Vf. Cucurbăta Mare și Vf. Cucurbăta Mică. În fața lor se poate distinge Vf. Găina. Mai spre dreapta se poate vedea Muntele Mare, ia cu un binoclu sau un teleobiectiv se poate distinge chiar și Domul militar de pe vârf. În stratul jos mai dens al atmosferei putem zări vârfuri cunoscute ale Munților Trascău, Piatra Cetii, Vf. Pleșii, dar și parte din Cheile Râmețului și Cheile Întregaldelor.
- La est se vad foarte clar Munții Cindrelului cu vârful omonim și zona căldărilor: a Iezerului Mare, și aIe Iezerului Mic. Mai la dreapta se poate observa Șaua Steflesti, cea care separă Munții Cindrelului de Munții Lotrului. Peste Șaua Șteflești, în depărtare se poate vedea o parte a crestei făgărășene.
- Spre SE se văd Munții Lotrului cu vârfurile sale vestice. Privind mai spre dreapta, în apropiere se vede masiva cupolă a Vârfului lui Pătru, la dreapta căruia se află Șaua Ocoale, cu urmele castrului roman de marș. Urmează Vf. Aușel și toată zona Domeniului Schiabil Șureanu. Printre Vf. lui Pătru și Vf. Aușel, am descoperit cu uimire că se poate vedea partea superioară a Pârtiei de la Voineasa, cu stâlpii telescaunului și clădirile acestuia. Dincolo de ea se poate vedea ultimul sector, vestic, al crestei Munților Parâng.
- Spre sud orizontul este dominat de Munții Parâng, cu vârfurile sale reprezentative: Mohoru, Setea Mare, Iesul, Parângul Mare, Cârja și Parângul Mic. Sub acest din urmă vârf se pot distinge clădirile stațiunii Parâng.
- Spre SV, se pot vedea Munții Vâlcan, cu pasul omonim și, din nou surprinzător pentru mine, zona superioară a domeniului Schiabil de la Straja.
- Spre V-SV, în depărtare se poate vedea minunata creasta a Oslei, iar la dreapta ei, se ridică dinspre Jiul de Vest, Masivul Piule-Iorgovanu (Retezatul Mic). Mai spre dreapta se vede cetatea de piatră a Munților Retezat, cu vârfurile sale principale: Vf. Mare, Vf. Păpușa, iar ascuns după el Vf. Peleaga, cu Colții săi ușor de distins. Urmează Vârfurile Bucura și piramida inconfundabilă a Vârfului Retezat.
- Spre vest zărim partea vestică a Munților Șureanu, cu zona vârfului Comărnicel, locul în care se găsesc urmele a trei către romane de marș, două dintre ele fiind alipite. Dincolo de acea zonă se pot vedea culmile Munților Orăștiei, munții sacrii ai dacilor.Silva
