Detunata, Detonáta, reprezintă una , în partea denumită Munții Metaliferi, mai exact în zona comunei Bucium din județul Alba. Detunata Goala și Detunata Flocoasă sunt două mase stâncoase vulcanice aflate la 1,2 km una de alta, arii protejate de interes geologic și geomorfologic, puse sub protecție din 1938 respectiv 1969. Acum, aria protejată de la Detunata Goală acoperă 24 hectare, iar cea de la Detunata Flocoasă are 5 (20?) hectare. Aceste măguri vulcanice de vârstă foarte tânără, produse de ultimele faze ale vulcanismului neogen activ până la începutul Cuaternarului, se ridică din platforma de nivelare Abrud formată din depozite Miocene.Detunata Goală atinge altitudinea de 1169 (1181?) m, are zone lipsite de pădure, cu pereți stâncoși de o splendoare aparte prin ale lor coaste de andezit-bazalt. Peretele de stâncă are înălțimea de 75 m. O mare trenă de grohotiș, formată din fragmente ale coloanelor de rocă desprinse din masivul de piatră… este impresionantă în sine, atât prin masa uriașă acumulată aici cât și prin dimensiunea acestor coloane căzute. Există o potecă ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate. Detunata Flocoasă este împădurită masiv cu molid, existând niște pereți de andezit/bazalt care pot să fie admirate de la distanța; atinge altitudinea de 1256 m
Prima fotografie a Detunatei Goale a fost realizată de dr. Lóczy Lajos (A Kopasz Detonáta, Turisták Lapja, I. Évf., 1889, p. 241-247), în cadrul unei vizite de teren din 1888. Conform analizei realizate de dr. Berwerth (Erdély 1893, 277-284), Detunatele sunt exemple extraordinare ale formațiunilor geologice reprezentate de coloanele bazaltice, așa cum sunt alte câteva în Europa: munții Wergotsch (?) de lângă Aussig în Cehia, Scheidskopf nu departe de Remagen în bazinul Rinului, coloanele de bazalt de la Fingal’s Cave de pe insula Staffa din Scoția, apoi orga de bazalt de la Giant’s Causeway din nordul Irlandei.
Coloanele de bazalt de forme prismatice-hexagonale-pentagonale-patrulatere, poziționate arcuit oblic-vertical, sunt orânduite în formațiuni cu aspectul unor mari orgi naturale… La momentul desprinderii din perete și al căderii la baza versantului, bolovanii uriași produc sunete puternice, aparent din acest fenomen rezultând denumirea Detunatelor. La Detunate, coloanele cu secțiune pătratică-dreptunghiulară sunt mai frecvente decât cele hexagonale, situație rezultată din diferențe în răcirea magmei din care aceste roci sunt formate. Bazaltul Detunatelor este rezultatul activităților vulcanice din terțiar; are în compoziția sa silicați de fier și magneziu, piroxeni, olivină etc. În cartea lui Ajtay Ferenc, Erdély természeti csodái, Stúdium könyvkiadó, Kolozsvár, 2009, la pg. 47 se arată că Detunatele reprezintă ultimele erupții de la sfârșitul vulcanismului neogen, la sfârșitul Pliocenului și limita cu Pleistocenul, în urmă cu 2 milioane de ani. În monumentala sinteză de 555 pagini, Magyarország Földje – Kitekintéssel a Kárpát-medence egészére, Magyar Könyvklub, Budapest 1997, se fac referiri la Detunata la pg. 77, apoi la 149 și 412; aici se arată detalii ale magmatismului derulat la nivelul peisajului, considerând că Detunatele sunt rezultatul unor procese vulcanice derulate în urmă cu circa 10 milioane de ani.
În lucrarea monumentală de 631 de pagini, Geologia Munților Apuseni, V. Ianovici et al., Ed. Academiei R.S. România, București 1976, se arată la pg. 315-324, că “s-au delimitat în Munții Metaliferi trei etape distincte de evoluție, care corespund la trei cicluri importante de erupție (..) Ciclul II de erupție în Munții Metaliferi reprezintă cea mai importantă perioadă de manifestare a vulcanismului (finele badenianului, sarmațian și pannonian). (…) Vulcanismul a avut un caracter predominant efuziv, dar au existat și secvențe cu activitate mixtă. (…) În ciclul III de erupție… andezitele bazaltice reprezintă ultimul termen, în același timp și cel mai bazic, al activității, exprimat deopotrivă în compoziția mineralogică și petrochimică. În masa de bază microlitică cu cantități variabile de sticlă sunt prinse fenocristale de plagioclaz bazic (labrador), augit și olivină; ca minerale accesorii apar magnetitul, ilmenitul și apatitul. Uneori, cum ar fi la Detunata, se poate observa și prezența unor depuneri secundare, sferulitice, de clorit și carbonați.” Uriașa diversitate de minerale rezultate din analiza acestor roci și înșirate pe zeci de pagini… este copleșitoare. La pg. 468 există în Geologia Munților Apuseni, o descriere a aparatelor vulcanice din cele două Detunate: “În culmile Detunata Goală și Detunata Flocoasă se localizează două aparate vulcanice centrale, constituite exclusiv din lave andezitice bazaltice (…) arcuirea coloanelor de andezite bazaltice ce formează pe o diferență de nivel de circa 150 m, o surplombă cu o deschidere de până la 15 m (V. Ianovici și colb., 1969). Produsele explozive lipsesc. Structura rocilor și aspectul scoriaceu al acestora la părțile superioare ale produselor, conservate într-o formă probabil în mică măsură modificată față de cea inițială, constituie dovezi de consolidare a lavelor în apropierea suprafeței, dacă nu chiar ale unei activități subaeriene. Evoluția simplă și lentă a acestor centre explică lipsa unei zone crateriale și a produselor care ar fi fost generate într-o asemenea situație; dealtfel, aceste observații concordă cu primele considerații vulcanologice făcute de A. Koch (1900) și M. Pálfy (1912), care au încadrat formele de acumulare din cele două Detunate la tipul de Staukuppen sau Qullkuppen – forme de conuri gonflate cu aspect de tholoide. În compoziția andezitelor bazaltice cu o masă vitroasă și microlitică, intră fenocristale de labrador, olivină, piroxeni și subordonat nefelin. Frecvent se întâlnesc vacuole subcentimetrice, tapisate cu clorit și carbonați. Nu este exclus ca cele două aparate să reprezinte efectele magmatice legate (…) de o fractură, orientată în linii generale pe o direcție nord-sud. Alcalinitatea crescută a produselor, spre deosebire de celelalte vulcanite din ciclul III, subliniază momentul final-rezidual al magmatogenezei subsecvente.” Este extraordinar de interesant să ne facem o impresie fundamentată științific asupra proceselor care au dus la existența acestor spectaculoase mase de roci vulcanice…
Există oameni care vin, se uită la aceste pietre „ca boul la poarta nouă” și pleacă „să înfulece mici, să bea o bere”; de fapt, sigur că aceștia nu sunt oameni în înțelesul corect al termenului Homo sapiens… în care esența omului se este dată de dorința și capacitatea de a cunoaște, a înțelege, elemente care lipsesc din aceste banale făpturi. Când vizitezi un asemenea loc, este bine ca pe lângă satisfacția estetică oferită de elemente ale peisajului, să îți aloci energie pentru a analiza cauzele existenței acestor elemente spectaculoase. Este deci necesară documentarea, înainte și după vizita din teren, pentru a îți forma o imagine realistă despre ce anume ai văzut în Natură, adică a reuși să înțelegi fenomenele în amploarea lor, atât cât a reușit mintea umană să le pătrundă, până la ora actuală.
PS1. Cândva, la baza Detunatei Goale a existat o cabană construită de Erdélyi Kárpát-Egyesület, dată în folosință la 26 august 1893; sus pe Detunata a existat și un foișor de admirare a perspectivei ce se deschide asupra Apusenilor.
PS2. Acest loc ar putea să ofere multe noi satisfacții fotografice. Mă uitam, oare care ar fi abordările de fotografiere mai spectaculoasă, unghiurile, luminile, culorile de toamnă în pădurea de amestec… unde ar trebui să existe câte o persoană în peisaj ca să se vadă dimensiunea relativă a bolovanilor…
