Silva Logistic Services. Defileul de la Cheia, Dupapiatra, Buces, serbarile si manifestarile religioase, culturale, artistice, datini si obiceiuri ale comunitatilor satesti.

Serbările de la Cheia – Dupăpiatră. Este vorba de o suita complexă de manifestări care se desfaşoară în prima duminica a lunii iulie a fiecărui an. Ele omagiază lupta eroică a locuitorilor comunei Buceş în timpul Revoluţiei Române din Transilvania de la 1848 – 1849, condusă de Avram Iancu, şi mai ales a bătăliei dintre săteni şi trupele maghiare, desfăşurată în defileul de la Cheia, în 19 mai 1849. Cu acest prilej sânt organizate evocări istorice, sânt oficiate slujbe religioase, au loc exerciţii militare, care reeditează cu mijloace moderne de luptă o ambuscadă în amintitul defileu. Serbările de la Cheia – Dupăpiatră culminează cu spectacole folclorice şi petreceri la iarbă verde. Unii turişti vin cu câteva zile mai devreme şi îşi instalează corturile în păduri sau în apropierea râului.

Maniestări religioase, culturale, artistice, datini şi obiceiuri ale comunităţilor săteşti – Tezaur folcloric :
Pelerinajul de sfinţire a ţarinei în ziua de Rusalii, la care participă comunităţile satelor Mihăileni, Buceş – Vulcan, Dupăpiatră
Cununa grâului – după terminarea secerişului. Din ultimele spice se împleteşte o cunună care se udă şi se aduce în casă. Aducerea cununii este insoţită de cântece şi jocuri la care participă comunitatea locală.
Nedeile tradiţionale din Duminica Tomii, de Sfânta Maria şi de Cuvioasa Paraschiva
Colindatul din Ajunul Crăciunului şi din zilele Crăciunului de către cetele de colindători
Colindatul şi jocul căluşerilor din Tarniţa şi Dupapiatră
Găzduţa – şezătoare de iarnă. Mai multe generaţii de femei, la care se alătură şi copii, se strâng la o gazdă unde torc, deapănă sau dau pe răsucitor lâna, cântă, joacă şi descântă
Grupurile vocale. 12 – 14 fete şi femei din sat se strâng în grupuri şi cântă ori susţin un dialog satiric cu ajutorul strigăturilor ritmate
Teatrul folcloric. Prin intermediul acestuia se pun în scenă spre a fi satirizate diferite momente din viaţa comunităţii cu scopul de a fi îdreptate unele greşeli ori pentru a se face haz de necaz
Zona Buceşului are o diversitate de cântece:
Cântecul propriu-zis – care deţine locul cel mai important în cadrul manifestărilor artistice locale
Cântecul de neam şi ţară – care a insoţit istoria şi viaţa moţilor, îmbărbătându-i în vremuri de restrişte
Cântecul şi jocul de nuntă cu strigături, integrat unui ceremonial complex
Cântecul de priveghi
Cântecul de iarnă, care include colindele, cântecul şi jocul caprei, cântecele de stea şi descântatul piţărăilor
Cântecul ritualic, cu caracter agrar (cântecul cununii)
Cântecul de şezătoare
Cântecul de leagăn
Cântecul copiilor
Multe dintre cântecele ce se fac auzite în zona Buceşului au ritmuri de ţarină.

Recomandari

Alte Articole