Dealul Feleac, cu satul său istoric Feleacu, este o perlă ascunsă în inima Transilvaniei, în județul Cluj. Cunoscut ca cel mai vechi sat românesc din regiune, Feleacu, uneori numit și Feleac, sărbătorește peste 650 de ani de atestare documentară, un testament al bogatei sale istorii și moșteniri culturale. Cu o priveliște spectaculoasă asupra Clujului și o așezare geografică pe culmea dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 m, satul oferă o combinație rară de frumusețe naturală și straturi istorice care se întrepătrund.
Geografia unică a satului, situat la doar 7 km de Cluj-Napoca, pe masivul Feleacului care se întinde pe direcția est-vest pe o lungime de 20 km, este dominată de mai multe înălțimi, printre care Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m) și Măgura Sălicii (824 m). Această configurație a terenului face din Feleacu un loc ideal pentru drumeții, ciclism montan și, mai recent, schi, având în vedere pârtia de schi de 800 de metri lungime, dotată cu facilități moderne cum ar fi tunuri de zăpadă artificială și teleschi, inaugurată în 2005.
Istoria satului își are începuturile în 1 iulie 1366, când Ludovic I a autorizat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe acest teritoriu, denumit în germană „Fleck”. Aceste familii aveau responsabilitatea de a păzi și întreține drumul prin Pădurea Feleacului spre Turda, protejându-l de hoți și tâlhari. În schimbul acestui serviciu vital, felecanii (cum sunt cunoscuți locuitorii) au fost scutiți de anumite obligații feudale, consolidând astfel o comunitate robustă și dedicată.
Importanța religioasă a Feleacului este subliniată de vechea biserică, construită între 1486-1488 în stil gotic, dedicată Sfintei Paraschiva și Adormirii Maicii Domnului. Biserica a servit ca sediu al unei episcopii ortodoxe, cu o istorie bogată și schimbătoare, ce reflectă complexitatea istorică a regiunii. În plus, existența unei mănăstiri este documentată în secolul XVII, adăugând încă o notă de spiritualitate locului.
La începutul secolului al XVIII-lea, biserica a devenit greco-catolică, până când regimul comunist a interzis Biserica Română Unită în 1948, moment în care lăcașul a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română. În ciuda acestor schimbări, vechea biserică și mănăstirea continuă să fie puncte centrale ale vieții religioase din Feleacu, oferind vizitatorilor o fereastră către trecutul spiritual al zonei.
Pentru a te bucura la maximum de drumețiile pe Dealul Feleac, este esențial să te pregătești corespunzător: încălțăminte adecvată, haine adaptate la schimbările de temperatură, apă suficientă pentru hidratare și gustări energizante. Nu uita să iei cu tine o hartă sau un dispozitiv cu GPS, un trusou de prim ajutor și, desigur, o cameră foto sau telefonul pentru a imortaliza peisajele impresionante.
Dealul Feleac și satul Feleacu reprezintă un amalgam de istorie, cultură și natură. Cu peisajele sale impresionante, patrimoniul istoric bogat și viața spirituală profundă, această destinație este o comoară a Transilvaniei ce așteaptă să fie descoperită și apreciată de turiști din întreaga lume. Indiferent dacă sunteți pasionați de natură sau spiritualitate, Feleacu oferă o experiență autentică, încărcată de semnificații și frumuseți pe măsură.