Silva Logistic Services. Cetatea de la Capalna de pe Valea Sebesului in patrimoniu UNESCO si sub protectia Organizatiei Natiunilor Unite

Cetatea dacică de la Căpâlna se află în patrimoniul UNESCO, fiind al doilea monument din judeţul Alba ce se află sub protecţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, după Cetatea ţărănească de la Calnic.

Amplasată pe dealul Gărgălău sau dealul Cetăţii, cum îi spun localnicii, cetatea domină Valea  Sebeşului, pe care o străjuieşte de la înălţimea dealului cu pante abrupte. De altfel, este un lucru bine cunoscut faptul că dacii au folosit formele de relief pentru a avea un avantaj împotriva atacatorilor.

Cetatea făcea parte din salba de fortificaţii ce apărau Sarmizegetusa, centrul administrativ al Daciei. Fortificaţie militară complexă, aceasta era apărată de ziduri groase din piatră cioplită şi se întindea pe terase, fiind înconjurată de şanţuri şi apărată de un val de pământ în formă de semilună. Istoricii consideră că Cetatea de la Căpâlna a fost ridicată în timpul lui Burebista- sec fiind rezidenţa unui nobil dac.

Cetatea de la Căpâlna a avut totuşi o viaţă destul de scurtă, aproximativ 50 de ani. Romanii au asediat-o în ambele războaie dacice. După primul război, din 101- 102, şi-a pierdut o parte a zidurilor. Înaintea celui de al doilea război daco-roman, 105 -106, dacii s-au grăbit să întărească cetatea, ridicând zidurile pe care au fost obligaţi să le dărâme cu doar 3 ani în urmă. Ultimul război daco-roman a reprezentat şi sfârşitul cetăţii, care, mistuită de flăcări, a fost distrusă în totalitate. Nu există nicio înregistrare scrisă din epoca pre-romană care să ateste istoria acestei cetăţi, iar cele mai îndepărtate însemnări datează din Evul Mediu, atunci când se pare că ruinele cetăţii dacice erau folosite drept post de observaţie

Descoperirile arheologice de la Cetatea de la Căpâlna indică faptul că aceasta a fost folosită ca loc de refugiu şi în secolele următoare. În urma săpăturilor arheologice ce s-au făcut la cetate, s-au descoperit pe lângă vestigii antice (piese de scut dacic, unelte şi podoabe din fier, bronz şi argint, monede romane, ceramică dacică) şi materiale medievale.

Deşi nu au fost găsite dovezi scrise, săpăturile arheologice au scos la suprafaţă obiecte ceramice lucrate manual, dar şi cu roata de olărit, împodobite cu figuri geometrice, vase de bronz, podoabe de argint, fier şi bronz, unelte, dar şi monede romane, acestea oferind informaţii preţioase cu privire la viaţa cotidiană a locuitorilor cetăţii.

Astăzi, doar ruinele mai amintesc de zidurile falnice de altădată şi de turnul cu rol de locuinţă. Obiectele găsite aici de către arheologi pot fi admirate la Muzeul din Sebeş şi la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Traseul anevoios ce trebuie străbătut pe jos merită pe deplin efortul depus. Cadrul natural, priveliştea de pe platoul fortificaţiei dacice şi ruinele cetăţii în sine sunt cu totul deosebite.

 

Recomandari

Alte Articole