Declarație politică. Buget de stat 2018 – Precizări și clarificări

Ca urmare a dezinformării făcute de către opoziția politică pe marginea bugetului de stat pe anul 2018, mă simt dator să le prezint albaiulienilor adevărata realitate și impactul pe care noul buget îl va avea în viața românilor.
În ce privește referințele președintelui Iohannis cu privire la deviația semnificativă a României de la ajustarea structurală recomandată, critica sa denotă un joc politic prin care manipulează opinia publică. Președintele insinuează că această deviație semnificativă ar fi generată de modul în care Guvernul PSD a proiectat bugetele pe anii 2017 și 2018. Președintele omite însă să precizeze că, potrivit oficialilor Comisiei Europene, această deviație semnificativă s-a produs în timpul Guvernului său, în timpul guvernării Cioloș.
Actualul guvern a avut discuții cu oficialii europeni pe această temă, în cadrul cărora s-a subliniat că o redresare după șocul produs de Cioloș nu se poate face peste noapte. Deci remedierea va fi treptată.
Cel mai important argument în acest sens este că Guvernul s-a încadrat în ținta de deficit de 3%, iar gradul de îndatorare al țării raportat la PIB nu a crescut în 2017. Prin urmare, cele două criterii de disciplină financiară stabilite prin Tratatul de Maastricht au fost respectate, iar România e pe drumul cel bun.
Guvernul PSD a respectat în 2017 ținta de deficit de 2,96%, deși întârzierea în numirea guvernului de către președintele Iohannis a creat dificultăți fiscale și economice care au pus presiune pe buget:
• Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă TVA cu 1 pp, deși programul PSD prevedea ca diminuarea TVA să aibă loc abia în 2018, cu 2 pp.
• Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să elimine taxa pe stâlp, deși programul PSD nu prevedea acest lucru.
• Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a trebuit să reducă accizele la carburanți, deși Programul PSD nu prevedea acest lucru, iar revenirea ulterioară la nivelul accizelor din 2016 a creat o presiune inflaționistă.
• Din cauza întârzierii lui Iohannis, Guvernul a aprobat târziu bugetul de stat, ceea ce a dus la întârzierea adoptării bugetelor locale, fapt care a afectat absorbția de fonduri europene.
Cu toate aceste impedimente generate chiar de jocul politic al lui Iohannis, Guvernul PSD a reușit să găsească soluții și să se încadreze în ținta de deficit de 3%. Prin urmare, în 2018, când nu mai există aceste impedimente, există un grad mai mare de certitudine că Guvernul se va încadra în ținta de deficit.
Bugetul pe 2018 nu va mai fi afectat de un șoc de genul celui din luna ianuarie 2017, când s-a încasat TVA-ul aferent lunii decembrie 2016 (de 20%) mai mic cu 4 puncte procentuale față de cel din ianuarie 2016 când s-a încasat TVA-ul din decembrie 2015 (24%). Introducerea măsurii split TVA va diminua pierderile de TVA suferite de statul român în cazul firmelor care intră în insolvență sau care acumulează datorii la plata acestei taxe.
Introducerea impozitării cu 1% din cifra de afaceri, pentru firmele cu încasări mai mici de 1 milion euro, va face inutilă declararea unor cheltuieli irelevante pentru obiectul de activitate al firmei  în scopul deducerii TVA.
Creșterea investițiilor publice în 2018, cu circa 11,5 miliarde lei în plus față de 2017, va antrena creșteri ale încasărilor din TVA.
Creșterea încasărilor din Fonduri Europene, ca urmare a finalizării proiectelor realizate în 2017 (după ce Guvernul Cioloș nu lăsat nimic în urma sa), va antrena de asemenea încasări mai mari din TVA.
Odată cu bugetul pe anul 2018 se urmărește îmbunătățirea activității ANAF prin următoarele măsuri:
• Fond de stimulente consistente pentru inspectorii fiscali raportate la contravaloarea bunurilor confiscate;
• Confiscarea extinsă a mijloacelor de transport implicate în contrabanda cu bunuri accizabile (nu va crește doar colectarea accizelor, dar și a TVA);
• Introducerea mai multor controale vamale, în cascadă, după cele efectuate la graniță, ceea ce va conduce la combaterea evaziunii și creșterea încasărilor din TVA;
•  În plus, deși încasările din TVA în primele 9 luni ale lui 2017 erau încă sub nivelul prognozat în bugetul pe anul trecut, așa cum remarcă președintele Iohannis, în realitate evoluția din trimestrul III, când ANAF a luat măsuri mai ferme de combatere a evaziunii, arăta deja un grad mult mai ridicat al încasărilor, cu 7% față de 2016.
România înregistrează într-adevăr unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare din UE, dar asta în primul rând pentru că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale poverii fiscale din cadrul UE. Încasările bugetare depind în primul rând de povara fiscală și abia apoi de performanța în colectarea taxelor.
Nu poți avea un nivel de colectare comparabil cu cel din statele în care taxele sunt mult mai mari decât în România. Nu e deloc întâmplător că România și Irlanda, care au mers pe acest model economic cu fiscalitate redusă, au avut și cea mai bună creștere din Uniunea Europeană.
Investițiile din 2018 vor fi semnificativ mai mari, cu 42% mai mult față de cele din 2017, și cu mult mai mult față de cele ale Guvernului Cioloș pe care președintele Iohannis nu l-a criticat niciodată pentru contraperformanța în domeniul investițiilor. Astfel, în 2018 cheltuielile destinate investițiilor publice însumează 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB.




Cu respect,
Ioan Dîrzu
Deputat

Recomandari

Alte Articole