Conform datelor remise publicităţii de către Romsilva cea mai bătrână pădure din ţara noastră este pădurea Mociar de lângă localitatea Nădaşa din Judeţul Mureş. Pădurea este situată în apropierea şoselei care face legătura cu staţiunea turistică Sovata, fiind străjuită de dealuri domoale acoperite cu pajişti şi păduri. Aici, la mică distanţă de oraşul Reghin, şi între satele Salavăstru, Beica de Jos şi Gurghiu, undeva la altitudinea de circa 400 metri se întinde pădurea Mociar, care are o suprafaţă de circa 48 de hectare.
Pădurea Mociar a fost studiată de-a lungul timpului de către numeroşi biologi care au declarat unanim că aceasta este cea mai bătrână pădure din România. Pe baza cercetărilor de teren, aici au fost identificaţi circa 300 de arbori, în speţă fagi şi stejari care au vârste cuprinse între 650-720 ani. Aproximativ jumătate dintre stejari multiseculari au murit practic de bătrâneţe, fiind uscaţi, dar nu au fost încă tulburaţi de intervenţia omului. Există şi un număr îmbucurător de stejari mai tineri, cu vârste cuprinse între 400 şi 500 de ani. Pădurea este relativ rară şi situată într-o zonă mlăştinoasă, cu multe bălţi.
Deşi pădurea este relativ bine protejată, din nefericire nu se poate spune acelaşi lucru şi despre salvarea rezervaţiei floristice, căci deseori ciobanii vin şi pasc oile în interiorul păduruii, activitate interzisă de lege, dar nerespectată și care distruge multe specii de plante rare. Fauna este tipică pădurilor colinare din Transilvania, la Mociar fiind prezenţi mistreţii, căprioarele, vulpile, bursucii, iepurii, diverse rozătoare precum şi numeroase specii de păsări.
