Sureanu este un masiv cu personalitate. Ocupa o suprafata mare (2.000 km patrati), are varietate peisagistica extraordinara, petrografie complexa, geomorfologie aparte, adica poseda “atmosfera” inegalabila, care ne bucura sufletele. Cine l-a parcurs, va dori sa revina!
Intr-un fel arata masivul in zona cetatilor dacice si cu totul altfel in zona Lacului glaciar Sureanu (imaginea 2). Lacul acesta, mic in comparatie cu Bucura sau Zanoaga (ambele din Muntii Retezat), mi se pare cel mai frumos lac glaciar din Romania. Poate Netisul din Bloju (Masivul Tarcu) sa se apropie de el ca frumusete.
Varful lui Patru – cel mai inalt punct al masivului (2130 m) – poate constitui obiectivul unei frumoase excursii, in orice anotimp.
Noi am folosit ca punct de plecare, in decembrie 2005, comuna Sugag, aflata la sud de orasul Sebes, pe DN 67 C. Aici se poate ajunge si cu autobuzul, de la Sebes. La iesirea din localitate, unde este si ramificatie spre Jina, stam la “stop”. In timpul saptamanii circula forestierii, in week-end putine masini urca de regula pana la Lacul Tau. Ne ia un peridoc si, destul de repede, ajungem la Tau. De aici pana la Gura Prigoanei (afluent din stanga geografic al Sebesului, valea principala) mergem cu o Dacia. Ajunsi la Gura Prigoanei, ne bucuram de aerul tare, zgomotul apei, sclipirile zapezii, de imensitatea albastra a cerului.
La intrarea pe V. Prigoanei, indicator: cabana Sureanu, 14 km; Poarta Raiului, 10 km (vezi harta, extras din ghidul Muntii Sureanu, de Valer si Constanta Trufas, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986). Drumul forestier urmeaza fidel valea. Ajungem la o mica amenajare hidrotehnica. Betoanele astea uratesc foarte mult peisajul, insa acum, iarna, nu vedem decat trei culori: alb, verde, albastru. Inaintam pe aceasta frumoasa vale si, dupa aproximativ o ora de mers, intalnim un canton forestier, pe stanga. De aici valea se deschide tot mai mult, apar poienite si incet-incet intram in zona Luncilor Prigoanei. Varful lui Patru se vede minunat de aici.
