Cercetătorii Simona Bişboacă, inventator premiat mondial în industrie alimentară, şi Ioan Bişboacă, au dovedit, prin testări de laborator în ţară şi confirmate în Elveţia, că mierea românească are un efect antibacterian mai puternic decât mierea de Manuka, o miere specială provenind din Noua Zeelandă.
Descoperirea a fost făcută în procesul de dezvoltare a unui nou produs alimentar creat de soţii Bişboacă pe baza brevetului lor de invenţie pentru „cel mai puternic antioxidant” (aşa cum scrie pe diploma Gold Medal obţinută la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia, în 2011), care să conţină miere şi alte produse ale stupului.
„Am vrut să folosim, desigur, cea mai grozavă miere de pe piaţă pentru produsul nostru şi aşa cum scriu o sumedenie de site-uri care comercializează vestita miere de Manuka, noi am crezut că este într-adevăr cea mai puternică miere de pe piaţă, ca efect antibacterian. Mare ne-a fost însă surpriza să vedem rezultatele comparative”, a declarat, pentru Agerpres, inginera Simona Bişboacă.
Cei doi cercetători au făcut primele analize comparative între sortimente de miere românească şi cea de Manuka la Cluj, la USAMV, Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, absolvită de tânăra inventatoare. Apoi, alte testări la Oradea, la Facultatea de Medicină şi ulterior, în cursul acestui an, în Elveţia, mai exact la Culture Collection of Switzerland (CCOS) din Wadenswil.
„Din rezultatele de la Cluj am constatat că mierea noastră e mult mai bună, antibacterian, decât cea de Manuka. Am vrut să verificăm şi aceste rezultate prin laboratoarele de la Oradea, unde au ieşit rezultate excepţionale. Pentru că au comentat unii, ne-am hotărât să ieşim în străinătate, într-o ţară neutră şi recunoscută pentru servicii mondiale de calitate. Deşi noi avem încredere că şi la noi se fac analize foarte bune, dar pentru certitudine, am ales Elveţia, banca lor naţională pentru microorganisme”, a declarat, luni, în conferinţă de presă, Simona Bişboacă.
Cei doi au trimis la CCOS miere românească, de la raft, din magazin, miere de Manuka originală, comandată de la producători din Noua Zeelandă şi probe din produsul cel nou. Dar elveţienii, fiind patrioţi, au adăugat comparativ şi probe din mierea elveţiană.
Din discuţii cu specialiştii elveţieni, pentru a găsi cele mai eficiente metode, s-au folosit mai multe procedee, cum ar fi Mueller-Hinton agar, agar dillution, microdiluţie. Mediile de cultură au fost însămânţate cu cele mai comune bacterii patogene: Escherichia.coli, Enterococcus faecalis şi Staphylococcus aureus, fiecare cu tulpini rezistente la antibiotice, respectiv tulpini de referinţă.
„În urma testelor efectuate pentru determinarea activităţii inhibitorii a mierii asupra celor mai frecvenţi agenţi patogeni putem spune că noi avem, de fapt, cea mai grozavă miere. Din tabelul comparativ cu diametrele zonei bactericide pe cele şase culturi rezultă că mierea românească este mai puternică din punct de vedere antibiotic decât mierea de Manuka, având patru indicatori mai mari, unul la egalitate şi unul inferior. Nu pot să spun că mierea lor nu are efect antibacterian, dar nu aşa ca şi mierea românească. Considerăm că mierea de Manuka este mult prea mediatizată printr-un marketing agresiv şi nu e corect pentru consumator să-l induci în eroare şi să spui că are ‘cel mai puternic efect antibacterian natural’ – aşa cum se scrie pe site-urile lor de comercializare, atâta vreme cât nu o raportezi faţă de celelalte sortimente de miere din alte părţi ale lumii. Chiar şi mierea elveţiană a fost mai bună, în două cazuri, decât cea de manuka. Noi am vrut să verificăm şi iată ce s-a demonstrat”, a subliniat Simona Bişboacă.
Apicultorii de la noi ar trebui susţinuţi mai mult, a afirmat şi Ioan Bişboacă, pentru ca lumea să ştie că mierea noastră are un astfel de efect antibacterian. Potrivit acestuia, statul neozeelandez îi susţine pe producătorii de miere şi investeşte sume imense în marketing peste tot în lume.
„Au descoperit că în mierea lor se găseşte o substanţă numită metilglioxal care este secretată doar de arborele de Manuka. Şi s-a ajuns la concluzia falsă că mierea lor e cea mai puternică, fără să se raporteze la altele. Marketingul lor este în detrimentul mierii româneşti, europene. Cine cumpără mierea de Manuka nu o cumpără de gust, ci pentru tratament că are o infecţie cu un streptococ, cu E. Coli şi aşa mai departe. De ce nu o cumpără pe cea românească? Că doar şi asta e antibacteriană. Una e la 300 de lei borcănaşul, iar mierea noastră la 30 de lei kilogramul. Sunt sigură că sunt şi alte sortimente de miere în ţară, speciale, care sunt mult mai eficiente în anumite afecţiuni. Necesită testări ulterioare. Noi avem contract cu acest institut elveţian şi vom continua testările şi pe alte bacterii, chiar dacă le facem din banii noştri”, a mai spus Simona Bişboacă.
Soţul acesteia a precizat că nu-i pare rău de cei peste 4.500 de euro cheltuiţi, în Elveţia, pentru a demonstra că mierea românească este mai valoroasă.
„Un studiu de acest gen poate fi subiectul unui proiect de cercetare, de până la 100.000 de euro. Dar nu-i nevoie de o sumă atât de mare, atâta timp cât ai ideea, inteligenţă şi dorinţa de a reuşi (…) Suntem mândri să dovedim că mierea românească este nu numai la fel de bună, dar este superioară altui produs adus de peste mări şi ţări şi plătit cu bani grei de românii bolnavi. Am vrut eu să demonstrez că suntem buni, să arătăm că suntem şi noi valoroşi. La final, şi elveţienii se uitau cu alţi ochi la noi, după ce la început abia am reuşit să accedem la serviciile lor”, a spus Ioan Bişboacă.
Specialista în industrie alimentară a subliniat că tradiţia românească în apicultură şi apiterapie este recunoscută, fiind însă nevoie să fie cunoscută mai bine şi apreciată munca albinelor şi a albinarilor, precum şi promovarea produselor româneşti de valoare şi a oamenilor care le-au realizat.
„Mierea şi diversitatea produselor apicole din România sunt extraordinare. Trebuie să le dăm mai mult credit. Mulţi înţelepţi au spus că sănătatea noastă depinde, în cel mai mare grad, de alimentele provenite din arealul natural în care trăieşti. E de preferat să consumi mierea noastră, nu de peste mări şi ţări, care e mai bună pentru populaţia de acolo”, a mai spus Simona Bişboacă.
Simona Bişboacă are trei brevete de invenţii în industria alimentară medaliate cu aur şi argint la saloane mondiale de inventică, fiind vorba de produse alimentare, cosmetice şi terapeutice pentru care se foloseşte materie primă din culturi certificate ecologic, apă termală etc.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.(Continuare aici)
