In Muntii Parang, natura a desavarsit unele dintre cele mai salbatice peisaje din Carpatii romanesti. In linistea absoluta de pe crestele masivului se aud doar trilurile pasarilor si vantul sufland printre ramuri. Amfiteatrul stancos al Parangului adaposteste lacuri glaciare care incanta cu nuantele lor turcoaz, cascade albe si rasunatoare, pesteri misterioase si paduri bogate. In golurile alpine si in poienitele luminoase smardarul, gentiana si floarea de colt isi imbina atat de armonios culorile, oferind o priveliste inedita. Creasta principala a muntelui este de-a dreptul impunatoare, fiind formata din piscuri ce depasesc 2300 m. De la aceasta altitudine poti cuprinde cu privirea spectacolul grupelor montane invecinate si poti profita din plin de calmul si aerul revigorant al inaltimilor.
Legendele spun ca, demult, trei ursitoare au fost fascinate de frumusetea Parangului si l-au binecuvantat sa fie locuit de un popor harnic si viteaz, geto-dacii. Apoi, multumite de realizarile acestui neam, l-au trimis in mijlocul lui pe Zamolxe, zeul suprem al dacilor, care i-a calauzit de-a lungul timpului. Batranii locului mai povestesc ca intr-o pestera din munti s-ar fi retras si zeul dac al ploilor, Gebeleizis. Cand ascunzatoarea i-a fost descoperita, a fost nevoit sa faca o intelegere cu oamenii si sa dea precipitatii pentru ca vegetatia sa creasca din abundenta. De atunci, Parangul are flori colorate, iarba inalta si copaci falnici, cu coroane mari, prin care abia razbate soarele.
Frumusetile Muntilor Parang
De Muntii Parang se indragostesc mai ales iubitorii naturii pure. Acestora, masivul le dezvaluie secretele si ii poarta pe poteci, aratandu-le peisaje exceptionale. Printre bogatiile acestuia se numara fauna si flora, foarte diversificate si numarand exemplare rare. In zona alpina traiesc capra neagra, mistretul, pisica salbatica, acvila de munte, iar in paduri se intalnesc caprioare si cocosi de munte. In ceea ce priveste vegetatia, aceasta este reprezentata de jnepenisurile intinse, padurile de brad, stejar, fag, mesteacan; in vai si in golul alpin se intalnesc bujorii de munte, floarea de colt si gentienele.
Perlele Muntilor Parang sunt cele peste 40 de lacuri, majoritatea glaciare, limpezi ca lacrima si surprinzatoare prin nuantele verzui-albastrii. Cele mai importante sunt Gâlcescu, Rosiile, Iezerul Inghetat, Mija, Mandra, Lacul Verde, situate la altitudini de peste 1900 m. Lacul Gâlcescu si imprejurimile sale formeaza una dintre rezervatiile naturale ale masivului. Este asezat intr-o caldare glaciara in bazinul raului Lotru si inconjurat de grohotisuri, iarba si jnepeni. In oglinda lui clara se reflecta deopotriva cerul si dealurile inconjuratoare. De pe mal si din valea imensa unde se mai afla inca 10 lacuri, se vede silueta mareata a varfului Parangul Mare (2519 m). Oricare ar fi potecile pe care le strabati, vei gasi un ochi de apa sclipind sub soare langa care sa te odihnesti si un loc perfect unde sa instalezi cortul. Nu rata lacul Mândra, in preajma caruia poti admira fluturasul de stanca, o pasare micuta cu un colorit surprinzator.
Pe versantul estic al masivului se gasesc doua pesteri, formate de-a lungul raului Oltet. La intrarea in Cheile Oltetului se afla Pestera Polovragi, denumita si Pestera lui Pahomie. Localnicii spun ca aici ar fi trait Zamolxe. In interiorul pesterii exista chiar o piatra considerata tronul lui Zamolxe, alaturi de care se afla lumanarea sa. Se crede ca picaturile care cad de pe pereti sunt lacrimile varsate de zeu dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani. Legendele istorisesc ca de-a lungul timpului, pestera a constituit un adapost pentru mai multe personalitati, de aceea exista banuieli ca aici s-ar afla comori ascunse. Se vorbeste si despre un blestem care ii tine departe pe cotropitorii lacomi.(Continuare aici)
