Aria naturală se află în partea central-estică a Ţării Bârsei (regiune etnografică și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a județului Brașov și este străbătută de drumul județean (DJ112A) care leagă Bodul de localitatea Hărman[1].
Rezervația naturală cu o suprafață de 274,50 hectare[2] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a -zone protejate)[3] și se suprapune sitului Natura 2000 – Dealul Cetăţii Lempeș – Mlaştina Hărman.
Aria naturală reprezintă o prelungire a unuia din versanţii Munţilor Baraoltului (constituit din roci sedimentare, calcare, conglomerate și gresii atribuite perioadei geologice a cretacicului), ce adăpostește o mare diversitate de floră și faună specifică zonei depresionare a Ţării Bârsei[4].
Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu stejar.
Flora are în componenţă arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), o subspecie de tei pucios (Tilia parvifolia), carpen (Carpinus betulus), paltin de câmp (Acer pseudoplatanus), pin negru (Pinus nigra), păducel (Crataegus monogyna), mojdrean (Fraxinus ornus), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), salbă moale (Euonymus europaeus) sau porumbar (Prunus spinosa).Ruşcuţă de primăvară (Adonis vernallis)
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă (păiuș și rogoz), plante xerofile în luminișuri și tufărișuri, iar în zonele de pajiște şi fâneţe plante vasculare.
Vegetală aflată în arealul rezervației are în componenţă rarităţi floristice cu specii de: rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), capul-șarpelui (Echium rubrum), stânjenei cu subspecii de Iris hungarica și Iris caespitosa, zambilă-sălbatică (Hyacinthela leucophaea), negară (Stipa capillata)[5], colilie (Stipa pulcherrima), jaleș-de-câmp (Stachys recta), o specie de graminee (Koeleria gracilis) ce aparţine familiei Poaceae, păiuș cu specii de Festuca rupicola și Festuca valesiaca[6].
Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), pisică sălbatică (Felis silvestris), veveriță (Sciurus caloninensis); păsări: șorecar (Buteo buteo), corb (Corvus corax), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), mierlă (Turdus merula), dumbrăveancă (Coracias garrulus), pupăză (Upupa epops), măcăleandru (Etithacus rublecula); reptile, amfibieni și insecte[7].
