Parcul Natural Defileul Muresului Superior are suprafata de 9.156 ha si se afla in raza administrativa a comunelor Deda, Rastolita, Lunca Bradului si Stanceni din judetul Mures.
Defileul Deda-Toplita are o lungime de 33 km si formeaza limita dintre Muntii Calimani si Muntii Gurghiu, de natura vulcanica, din grupa centrala a Carpatilor Orientali.
Muntii Calimani si Gurghiu, munti situati la nord si respectiv la sud de defileul Muresului apartin compartimentului sud – estic al lantului vulcanic neogen Oas – Gutai – Tibles – Calimani – Harghita.
ACCES:
Varianta 1 – Tg. Mures – comuna Deda (55 km) . Drumul national DN 70 strabate defileul paralel cu raul Mures pe ruta Deda-Toplita.
Varianta 2 – Toplita – sat Ciobotani (limita de judet D. N. 10 km)
DESCRIERE:
Defileul leaga Depresiunea Giurgeului cu Podisul Transilvaniei si reprezinta cea mai lunga strapungere prin lantul vulcanic din tara noastra. Defileul este caracterizat de prezenta unor sectoare foarte inguste, cu versanti abrupti si inalti, cu numeroase conuri de dejectie alcatuite din bolovanis vulcanic.
Muntii Calimani si muntii Gurghiului, ce se inalta deasupra raului Mures in partea de nord respectiv sud sunt zone foarte populare, frecventate des de turisti.
In cadrul Parcului Natural Defileul Muresului Superior, adancimea apei variaza de la 0,6 la 3 m. Viteza apei variaza in functie de marimea debitului si valoarea pantei, existand portiuni in care curentul inregistreaza 0,6 m/sec dar si zone in care viteza depaseste 1,5 m/sec.
In cadrul Defileului Toplita – Deda bazinul raului are un aspect relativ simetric.
Albia Muresului poate fi impartita in trei sectoare cu caracteristici diferite.
Intre vaile Toplita si Salard latimea vaii variaza pana la 800 m; apar terase etajate, iar afluentii formeaza conuri de dejectie bine individualizate. Albia minora este destul de ingusta (sub 50 m), avand aluviuni formate din pietrisuri grosiere, iar in coturi – plaje mici din pietris marunt si nisipuri grosiere. La confluenta Muresului cu paraiele mai mari apar depresiuni de eroziune formate din roci mai putin dure (Stanceni, Neagra, Ilva). Intre Salard si Rastolita valea se ingusteaza, versantii sunt abrupti, alimentand albia cu blocuri de stanca si bolovani, fapt ce confera aluviunilor un caracter grosier. Aici curentul apei este mai rapid urmare a numeroaselor praguri existand portiuni cu adancimi mai mari. De la Rastolita, valea se largeste din nou, albia majora atinge latimi mari, iar patul albiei minore este format din pietris cu intercalatii de bolovani. Valea formeaza pe alocuri rastoace ce alterneaza cu portiunile inguste, in functie de apropierea versantilor.
La Rastolita, latimea bazinetului ajunge pana la un km. Ultimul afluent al Muresului din Muntii Calimani – Bistra Muresului, defineste si limita din aval a defileului, raul patrunzand de aici in Depresiunea Transilvaniei.
Covorul vegetal a Parcului Natural Defileul Muresului Superior este dominat de specii montane mezofile, mezoterme slab acidofile, neutre. Cea mai mare parte a teritoriului este acoperita de paduri de amestec fag, molid si brad. Influenta curentilor aerieni, care imprima climei un caracter mai rece si umed se oglindeste in structura asociatiilor vegetale. Astfel, desi dominante sunt padurile de amestec rasinoase-foioase, in amonte de Lunca Bradului, molidul coboara pe alocuri pana la 600 m, aparand o extrazonalitate a asociatiilor de molidisuri. Mari suprafete sunt ocupate de fagete in jurul comunei Rastolita si Bistra Muresului. Stratul de ierbacee este bogat, cu specii valoroase ca: Dentaria glandulosa, Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus. Cele mai frumoase molidisuri cu Leucanthemum waldsteinii se gasesc in jurul comunei Lunca Bradului si Stinceni. In lipsa luminii in stratul ierbos, speciile ierboase vegeteaza mai ales la margini de padure, ex.: Aconitum moldavicum, Hieracium rotundatum, Pulmonaria rubra.
Padurile de lunca sunt prezente aproape in tot cursul defileului, langa raul Mures.
Numarul de elemente florale determinate pana in prezent in defileu, reprezinta aproximativ 30,88% din totalul speciilor cunoscute in flora tarii noastre.
Fauna este bogata in specii, iar rata speciilor rare sau periclitate este destul de mare.
Existenta multor specii a fost constatata si in cursul evaluarii carnivorelor mari. Altele sunt constatate din excrementele carnivorelor (lup, vidra etc.).
Speciile din avifauna defileului pot fi grupate in doua mari grupe: pasari clocitoare si cele care au fost observate ocazional sau vizitatori de iarna.
In ultimele patru decenii (1945-2005) in defileul Muresului s-au semnalat 95 specii (73,64% din total) clocitoare sau probabil clocitoare (au fost observate exemplare tinere in perioada de cuibarire) si 34 (26,35%) specii observate accidental, sau ca oaspete de vara/iarna neexistand date despre eventuala cuibarire a lor.
Fauna piscicola a Muresului in defileu este foarte variata si bine reprezentata.
Muresul este printre putinele ape mari de munte de la noi, apte pentru dezvoltarea lostritei.
