OBIECTIVE TURISTICE
Şugag este cea mai sudică şi cea mai mare comună a judeţului Alba. Este situată pe versantul nordic al Carpaţilor Meridionali, pe Valea Sebeşului, între Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel.
Râul Sebeş este un râu tipic de munte, cu izvoarele în etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel, având o lungime de 93 km. De la izvoare până la vărsarea sa în lacul Oaşa, pe o lungime de 22 km, poartă numele de Frumoasa. Astfel, Valea Sebeşului poartă şi numele de Valea Frumoasei, nefiind alta decât acea „palmă de râu” atât de îndrăgită odinioară de doi monştri sacri ai literaturii cinegetice româneşti, Ionel Pop şi Mihail Sadoveanu.
Scriitorul Mihail Sadoveanu a fost cel care a făcut cunoscută Valea Frumoasei prin volumele sale de povestiri în care a descris munţii, oamenii şi animalele de aici, iar Ionel Pop a desăvârşit opera maestrului, prin povestirile sale de vânătoare şi pescuit legate de cel mai frumos colţ al Carpaţilor Româneşti.
Altitudinea minimă este cea a satului Şugag de 480 m şi cea maximă în Vârful lui Pătru de 2130m. Astfel, dispunerea în trepte a reliefului, de la 480m la 2130m, permite reprezentarea principalelor etaje de vegetaţie din ţara noastră, de la zăvoaiele din luncile Sebeşului, la păduri de stejar, păduri de brad, şi pajişti alpine.
Binecuvântată cu o natură deosebită, cu peisaje ieşite din comun de-a lungul Văii Sebeşului, comuna Şugag este o oază turistică ce poate oferi oricărui turist vacanţe unice.
Rezervaţii naturale aflate pe teritoriul Şugagului:
* Pintenii din coasta Jinei – 5 km – o serie de stânci izolate şi proeminente, constituite din şisturi cristaline, accesibile din poteci care urcă din Şugag şi Dobra spre Jina; însoţesc vechiul drum al oierilor care ducea spre păşunile de vară din zona alpină
* Masa Jidovului – 10km – o stâncă izolată, formată din şisturi cristaline, ce se detaşează cu 4-5m deasupra peretelui abrupt înalt de circa 100-150m; denumirea ei are o semnificaţie mitologică, bazată pe vechi credinţe populare, prin care evreii cei vechi, numiţi jidovi, au fost consideraţi drept uriaşi de către localnici
* Stânca Grunzii – în acest loc valea se îngustează foarte mult, având aspectul unui defileu sălbatic, iar râul este nevoit să facă o serie de cotituri întortochiate
.
* Târnoavele din Luncile Prigoanei – 30km– reprezintă o rezervaţie botanică situată în cursul superior al pârâului Prigoana, la altitudinea de 1380 – 1450 m. Reprezintă şapte areale de mlaştini oligotrofe, dispuse pe o distanţă de 2,5 km, ce totalizează 6,5 ha, şi în cuprinsul lor sunt conservate relicve glaciare specifice.
Lacul de acumulare de la Tău, este situat pe Valea Sebeşului în Munţii Şureanu, iar barajul sub forma de arc are o înălţime de 78 de metri, constituind unul dintre punctele de atracţie turistică.
Nu departe de lacul Tău, într-un peisaj fabulos, exista odată colonia Bistra-Paltinei, ce conţinea 10-12 cabane şi unde se organizau tabere din toata ţara.
De la barajul Tău, în dreapta, se poate lua spre mânăstirea Ţeţ. Ca aşezare geografică, Schitul Ţeţ se află la o distanţă de 60 km de Sebeş, pe cursul văii Sebeş – Şugag – Tău – Miraj, într-o poiană foarte frumoasă, înconjurată de păduri de brazi care fascinează şi impresionează deopotrivă.
Lacul Oaşa este cel mai mare dintre lacurile care formează cascada amenajată pe cursul râului Sebeş. La nivelul normal de retenţie, lacul are o suprafaţă de 454 ha. Vechea cabana Oaşa este acoperita acum de apele lacului de la barajul cu acelaşi nume.
În zona înconjurătoare se întâlnesc şi alte rezervaţii naturale: Iezerele Cindrelului, Cheile Taia şi Jietului, lacurile Gâlcescu, Roşiile şi Iezerul Şureanu, Oul Arşiţei de la Recea, Râpa Roşie.
Pe şaua dintre Vârful lui Pătru şi Vârful Auşelul, Şugagul adăposteşte Castrul roman, castru de pământ din epoca romană, iar în comuna vecină Săsciori, se află cetatea dacică Căpâlna.
TRASEE TURISTICE
1. Cabana Oaşa – vf. Oaşa Mare – vf. Şerbota Mare – vf. Cindrel , marcaj cruce roşie, timp de mers 5-6 ore
2. Cantonul Tărtărău – Valea Frumoasei – casa de vânătoare Piatra Albă – vf. Frumoasa – vf. Cindrel, marcaj triunghi albastru, timp de mers 5-6 ore
3. Şugag – Jina – Pripoane – vf. Frumoasa – vf. Cindrel, marcaj banda albastră, timp de mers 12-14 ore
4. Şugag – Dobra – Fântânele – Măgura Jinarilor – Padina Rudarilor, marcaj cruce roşie, timp de mers 7-8 ore
5. Lacul Tău – Valea Bistrei – vf. Paltinei – Picioarele Cailor – Padina Rudarilor, marcaj punct albastru, timp de mers 5-6 ore
6. Cabana Oaşa – Golul Fetiţei – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Cabana Şureanu, marcaj cruce roşie, timp de mers 4-5 ore
7. Pasul Tărtărău – Sălanele – Vf lui Pătru – Vf. Auşelul – Cabana Şureanu, marcaj banda albastră, timp de mers 7-8 ore
8. Şugag – Obreja – Podul Cetăţelii Căpâlna, timp de mers 2 ore.( valea-frumoasei.ro)
