Silva Logistic Services. Munții Ţibleş, Rodnei, Suhard, Bârgău şi Călimani, Parcului Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţie a Biosferei.

Munţii ocupă o treime din suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, constituind bordura nordică şi estică, ce se înalţă masiv, depăşind în unele locuri 2000 m. Acest arc montan este compartimentat de o reţea hidrografică bogată în următorii munţi: Ţibleş, Rodnei, Suhard, Bârgău şi Călimani.
Munţii Ţibleş ocupă nord-vestul judeţului şi fac parte din grupa vulcanică centrală, care trece din Maramureş în Bistriţa-Năsăud, cu extindere până în valea Sălăuţei. Alcătuiţi din roci vulcanice, apar ca nişte “măguri”, cu înălţimi cuprinse între 1250 şi 1850 m, înălţimea maximă în Măgura Ţibleşului (1842 m), formată din trei vârfuri gemene, vizibile de la mare distanţă: Ţibleş (1842 m), Arcer (1828 m), Stegior (1816 m). Aceste roci eruptive au străpuns parţial rocile sedimentare suprapuse şi a rezultat un relief fragmentat, cunoscut sub numele Munceii Ţibleşului, (…) Apele minerale sunt prezente în acest masiv, aşa ca şi în toţi ceilalţi munţi din judeţul nostru.
Munţii Rodnei. Urmărind înspre est zona montană, trecem valea Sălăuţei şi intrăm în Munţii Rodnei, care se desfăşoară până în valea Someşului Mare, formând limita aceloraşi judeţe, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
Având o suprafaţă de 1300 km² şi înălţimi de peste 2000 m (cu cea mai mare înălţime din Carpaţii Orientali, vârful Pietrosu Rodnei – 2.303 m, iar la noi în judeţ cea mai mare înălţime este Vf. Ineu-2.279 m), formează cea mai impresionantă zonă montană din judeţ.
Alcătuirea lor geologică, cu roci metamorfice şi sedimentare, străpunse în sud de roci eruptive, a determinat prezenţa unor vârfuri şi creste ascuţite, a versanţilor abrupţi, suprafeţe plane şi culmi teşite, cu înşeuări, circuri glaciare, lacuri alpine, iezere, văi în cascade(…)
Valoarea naturalistică a Munţilor Rodnei a determinat constituirea Parcului Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţie a Biosferei, care ocupă aproape în totalitate munţii şi îi protejează valorile, având o Administraţi proprie şi un Consiliu ştiinţific.
Munţii Suhard, ocupă o suprafaţă mică pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, dar suficient de importantă şi atractivă din punct de vedere naturalistic şi turistic. Cel mai înalt pisc al munţilor Suhard este Vârful Omu, având 1.932 m.
Munţii Bârgău. Între Valea Someşului Mare (între Şanţ şi Ilva Mică) în nord, Pasul Strâmba în vest, valea Bistriţei Ardelene în sud şi o linie imaginară ce uneşte Vf. Dălbidan, Vf. Buba iar mai departe merge pe cursul superior al văilor Dorna, Teşna şi Coşna, în est, se desfăşoară unitatea montană Munţii Bârgău. Ei ocupă nord-estul judeţului nostru, au altitudini mai reduse, dar un peisaj complex dat de diferenţa, în relief, dintre rocile sedimentare şi cele vulcanice care le străpung. (…) Apele curgătoare formează o reţea divergentă în jurul “măgurilor”: Măgura Neagră – 1312 m, Heniul Mare – 1.612 m, Vf. Cornii – 1.457 m) (…) Înspre sud-vest se află marile masive vulcanice ale M. Bârgăului: Heniul Mare (1.612 m), Muncelul (1.542 m), Bârgău (1.362 m), Miroslava (1.606 m), Măguriţa (1.582 m), Tomnatec sau Căsariu (1.580 m). (…)
Munţii Călimani. Limita de nord-est a judeţului o formează un alt masiv montan, M. Călimani, dar numai partea lui vestică şi nord-vestică. Acest masiv este alcătuit în totalitate din roci vulcanice şi este cel mai înalt masiv vulcanic din România. Partea care este inclusă în limitele judeţului se desfăşoară până la o linie imaginară care uneşte Vf. Rogina Făgetului (880 m)- Vf. Poiana Tomii (1.489 m)- Vf. Gişa Mare (1.487 m)- Vf. Cofii (1.589 m)- Vf. Modovanul (Moldoveanca-1.584 m)-Vf. Zurzugău (1.786 m)- Vf. Bistriciorul (1.990 m)- Vf. Străcior (1.963 m)- Vf. Viişoara – Vf. Buba – Valea Izvorul Lung-Valea Colibiţei- Vf.Piatra Mare- Bistriţa Bîrgăului.
(…) această parte a Călimanilor nu este inclusă în limitele Parcului naţional M. Călimani. Apele minerale nu lipsesc, dar lipsesc trecătorile, datorită masivităţii. O atracţie aparte o constituie lacul de acumulare Colibiţa – Miţa.