Într-adevăr, dacă alegi să vizitezi Valea Frumoasei, vei rămâne impresionat. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece și pădurea verde îți dau senzația că te afli într-un colț de rai. Sunt peisaje care vă încarcă bateriile, vă fac să uitaţi de stresul cotidian şi vă aduc aminte de timpuri străvechi, aproape de natură. Un adevărat colţ de rai.
Râul izvorăşte de sub culmea Cindrel-Frumoasa, purtându-şi numele de poveste – Frumoasa -, pe primii vreo 22 km, până la confluenţa cu Sălanele, un mic afluent de pe stânga sa, unde s-a construit un baraj – finalizat în 1979 –, în spatele căruia s-a adunat un lac de acumulare: Oaşa. Mai departe, în aval, de la Oaşa şi până la vărsarea în Mureş, râul poartă numele de Sebeş.
Cândva drum al păstorilor ce-şi urcau turmele spre înălţimi, Valea Frumoasei e azi mai puţin a ciobanilor şi mai mult a turiştilor, mai ales că pe aici trece şi una dintre şoselele cele mai spectaculoase – chiar cea mai grozavă, spun unii – din România, celebra Transalpina (DN 67C), care merge peste coama barajului de la Oaşa, acolo unde Valea Frumoasei devine Valea Sebeşului, la graniţa dintre judeţele Alba şi Sibiu.
Este încadrata la vest de munții Șureanu si culoarul Mureșului, de munții Lotrului la sud, de munții Cindrel si de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podișul Secașelor. Peisajele cu totul aparte te încânta la tot pasul, iar aerul rece si pădurea verde îți dau senzația ca te afli într-un colt de rai. Te convingi de asta imediat după ce ieși din localitatea Petrești si urci spre Munții Sebeșului. Zona e sălbatica, necucerita încă, plina de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase si traseele secrete printre munții întortocheați.
Pe Valea Frumoasei sunt câteva zone care merită vizitate. Este vorba despre Luncile Prigoanei, devenite în ultimii ani neîncăpătoare pentru cabanele şi pensiunile construite aici. Mai departe urmează Poarta Raiului, o poiană proiectată să devină centrul unui mare proiect turistic iniţiat de Consiliul Judeţean Alba, care prevede, printre altele, amenajarea unor pârtii de schi. În continuare sunt cele două culmi muntoase, care pot fi escaladate relativ uşor: Vârful Şureanu şi Vârful lui Pătru.
Mai jos de Oaşa, râul – devenit Sebeş – trece în judeţul Alba trece prin câteva aşezări ce merită câte o oprire, măcar pentru o vizită scurtă: Şugag, Căpâlna (unde se găsesc ruinele cetăţii dacice Căpâlna, sec II î.e.n. – 106 e.n., înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO), Petreşti (azi parte a municipiului Sebeş; localitatea a dat numele unei culturi neolitice, al cărei specific îl constituie o celebră ceramică pictată: cultura Petreşti); Lancrăm (locul naşterii lui Lucian Blaga, unde amintirea lui este păstrată de o serie de monumente: Casa Memorială Lucian Blaga, mormântul poetului, statuia care-l reprezintă) şi, desigur, oraşul Sebeş, în apropierea căruia se găseşte spectaculoasa rezervaţie Râpa Roşie.
Dacă după atâta umblat, privit şi admirat ţi se face foame, te poţi opri la una dintre pensiunile de lângă şosea. Mâncarea preparată la pensiunile din zonă este una dintre cele mai delicioase, preparată tradiţional, după reţetele moştenite din moşi strămoşi. Străinii sunt cei care frecventează cel mai des zona, iar, odată ce au ajuns pe Valea Sebeşului, se întorc cu siguranţă şi în următorul an.
