Cunoscuti si intalniti pana de curand si sub numele de Muntii Cibinului sau Muntii Sibiului, Muntii Cindrel ocupa sectorul din Muntii Parang delimitat de trei vai: la S-V Valea Frumoasei, la V de Valea Sebesului iar la S-E de Valea Sadului. Nu in ultimul rand, acesti munti sunt marginiti la N-E de Podisul Transilvaniei.
Suprafata ocupata este de aproximativ 900 de km iar caracteristicile principale sunt masivitatea si relieful domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. Altitudinea maxima este a varfului Cindrel (2244 m), urmata de varfurile Frumoasa (2168 m), Cinaia (2057 m), Niculesti (2036 m) si varful Serbota Mare (2002 m). Desi relieful local si altitudinea nu au fost favorabile, in Muntii Cindrel s-a dezvoltat si reieful glaciar. Numai pe versantul nordic si estic al culmii Serbota-Frumoasa-Cindrel au aparut circurile glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si Iujbea Rasinarului
Datorita intinderii mari clima este variata, temperatura, precipitatiile si celelalte fenomene meteorologice modificandu-se odata cu cresterea in altitudine. Este de mentionat ca in pasajul montan superior (intre 1000 m si 1800 m) temperatura medie anuala este cuprinsa intre 4-6 grade Celsius. Lunile cele mai calduroase sunt iulie (cu o temperatura medie a lunii intre 12-14 grade Celsius) si august, pe cand lunile cele mai reci sunt ianuarie (temperatura medie de -4.7 grade Celsius) si februarie. Precipitatiile inregistreaza un maxim de cantitate in timpul lunii iunie (1380 mm cubi) si un minim in timpul lunii decembrie (35 mm cubi). In concluzie, acest etaj are un climat temperat moderat, cu vanturi potrivite, precipitatii medii, care favorizeaza activitatile turistice si sporturile de iarna.
La etajul alpin si subalpin (1800-2244 m) cu o clima rece si umeda in cea mai mare parte a anului, se inregistreaza o temperatura medie anuala de -2-2 grade Celsius. Temperatura depaseste 10 grade Celsius doar patru luni pe an (iunie-septembrie), cat dureaza si sezonul turistic. Precipitatiile, in mod predominant sub forma de zapada, depasesc 1400 de mm cubi.
Reteaua hidrografica a muntilor este bogata datorita rocilor cristaline si este dominata de catre Olt si Mures. Oltul primeste ca afluent Cibinul, format din confluenta dintre Raul Mare cu Raul Mic, in locul La Pisc. Intre punctele Cheia si La Pisc s-au format, datorita Raului Mare, Cheile Cibinului. De sub Varful Niculesti, porneste piriul cu acelasi nume.
