Depresiunea Maramureşului este situată pe afluenţii români ai Tisei, Vişeu şi Iza, care-i conferă şi aspectul colinar înalt – la cca 800 m. Este un important sălaş al tradiţiilor populare româneşti prin aspectele etnografice ce ţin de obiceiuri, port şi arhitectură în lemn. Depresiunea Dornelor se află situată pe Bistriţa în apropierea unui masiv deosebit: Bârgău, deoarece are dublă alcătuire geologică cu roci vulcanice şi cu fliş. Depresiunea Câmpulung Moldovenesc se alungeşte de-a lungul Moldovei ce o străbate. Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1600 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an. Sectorul de influenţă predominant este scandinavo-baltic, afectat iarna de circulaţia maselor de aer polare, şi oceanic, în partea de vest. Această grupă conţine castelul de ape al Munţilor Rodnei, deoarece de aici izvorăsc mari râuri: Someşul Mare-ce separă Rodnei de Bârgău-, Bistriţa-ce va drena Depresiunea Dornelor, Vişeu şiIza-ce au traseu prin Depresiunea Maramureş spre Tisa.
Din Obcina Mestecăniş pleacă prin Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Moldova, dar şi Suceava. În ceea ce priveşte lacurile, acestea au suprafeţe mici: Lala şi Buhăescu-de natură glaciară-, Coştiui şi Ocna Şugatag-în masive de sare. Se remarcă în proximitatea masivelor vulcanice ape minerale, ce prin natura lor ţin de aureola mofetică orientală.Mari suprafeţe forestiere caracterizează grupa; acestea aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de conifere (cu pin, zadă, molid şi brad). La altitudini mari dincolo de etajul subalpin (cu ienupăr şi jneapăn) apare pajiştea alpină.Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul, căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti, păstrăvul şi lostriţa pe râul Bistriţa.
Partea superficială terestră se succede de la clasa cambisolurilor-cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la clasa spodosolurilor-cu tipurile bun-acide montane şi podzoluri.În această secţiune orientală au loc riscuri naturale precum prăbuşirile geologice, alunecările de teren, avalanşe în timpul iernii. Prezenţa omului se face simţită deoarece au loc hazarde antropice precum: poluarea aerului şi a apei, despăduririle, păşunatul excesiv, accidentele industriale din zona haldelor de steril, a minelor de exploatare, a industriei neferoase de la Baia Mare.
