Depresiunea Maramuresului este una dintre cele mai mari depresiuni intramontane din spatiul carpatic extinsa sub forma unui golf de peste 90 km. pe directia nord-vest , sud-est, În cadrul grupei nordice a Carpatilor Orientali. Este delimitata din punct de vedere geografic de Muntii Maramuresului În partea de est , de Muntii Rodnei În partea de sud (aceste masive Încadrandu-se În zona centrala cristalino-mezozoica a lantului carpatic), eruptivul tibles-Gutâi-Oas În vest, iar În nord limita o formeaza râul Tisa care face granita naturala cu Ucraina pe o lungime de 62 km, Între localitatile Piatra si Valea Viseului. Depresiunea Maramuresului pastreaza contactul direct cu celelalte regiuni prin pasuri de culme:Huta-587 m.; Gutâi-987 m.; Neteda-1040 m.; Setref-818 m. si Prislop-1416 m. Portile de intrare prin pasuri si pe vaile râurilor fiind atestate documentar Înca din secolul XIV, ca de exemplu drumul de pe valea Cosaului Înspre Baia Sprie prin pasul Neteda, „drumul sarii” Între Teceut si Huta prin care s-a asigurat legatura neÎntrerupta cu tara Oasului sau drumul de la Borsa peste pasul Prislop Înspre valea Dornei continuându-se apoi Înspre Moldova. De la izvoarele Vaserului, pe la nord de Toroioaga se facea legatura pe Valea Moldovei cu Depresiunea Câmpulung, iar pe la izvoarele Ruscovei se putea trece din Maramures În tara de Sus a Moldovei(Radu Popa ,tara Maramuresului În veacul al XIV-lea.Bucuresti ,1970).
Din punct de vedere al genezei se incadreaza În categoria depresiunilor tectonice de baraj vulcanic, deoarece evolutia ei paleogeografica a fost influentata atât de formarea faliilor tectonice Dragos Voda de pe flancul nordic al Muntilor Rodnei si Izei din nordul Muntilor tibles, cât si de eruptiile vulcanice axiale, miopliocene care au determinat compartimentarea vechiului golf paleogen desfasurat Între Muntii Maramuresului si aliniamentul de masive cristaline Rodna, Preluca, Dealu Mare (ticau), Codru (Faget) În doua arii depresionare longitudinale: unul În est (Maramures) si celalalt În vest(Baia Mare – Copalnic Manastur – Lapus) care au evoluat ulterior relativ independent. O alta etapa importanta În evolutia depresiunii o reprezinta modelarea subaeriana pliocen superioara În care se organizeaza arterele hidrografice Iza si Viseu, individualizându-se astfel interfluviul Iza – Viseu si se formeaza depozitele piemontane (piemonturi si glacisuri) sub abruptul tectonic al Rodnei si la poalele muntilor vulcanici.
Depresiunea Maramuresului reprezinta un teritoriu complex atât din punct de vedere geomorfologic si geologic cât si al resurselor naturale.Datorita asezarii depresiunii la interferenta unor zone climatice europene, având o usoara deschidere Înspre vest (mase de aer de nuanta oceanica), În cadrul ei se evidentiaza circulatia maselor de aer pe directia nord-vest – sud -est chiar vest-est, ceea ce determina atenuarea contrastelor de temperatura (medii multianuale de 5-7C) si precipitatii abundente (800 – 1000 mm.). Regimul climatic, alcatuirea geologica si prezenta regiunilor Înalte (Muntii Rodnei, Muntii Maramures) determina o densitate mare a retelei de râuri(0,70-0,90 km/km ) si o repartitie anuala a scurgerii medii relativ constanta a acestora. Se remarca de asemenea numeroase izvoare potabile si mineralizate, care au o importanta valoare economica si curativa precum si o mare diversitate de ape statatoare (lacuri, balti, mlastini).Aceste arii umede ofera conditii optime de viata pentru multe vietuitoare care traiesc În mediul acvatic. Solurile cu raspândire mare sunt cele brun-galbui, podzolurile argilo-iluviale pe treptele piemontane si pe terasele Înalte si aluviale pe vai, ele favorizând culturile de porumb, secara, cartofi, pomi fructiferi si pasunile. Vegetatia naturala a fost În cea mai mare parte Înlaturata În scopul extinderii terenurilor agricole. Padurile sunt izolate, fiind alcatuite predominant din stejar si gorun În vest, iar În Depresiunea Borsa, unde climatul este racoros, alaturi de fag, este prezent si molidul. În ciuda conditiilor naturale, care nu sunt Întotdeauna foarte generoase, documentele istorice arata faptul ca oamenii s-au stabilit aici Înca din paleoliticul superior realizându-se În decursul veacurilor o comuniune Între om si natura si un parteneriat al supravietuirii care tinde În prezent sa schimbe valoarea reala a acestui colt de tara. Dar ce este valoarea? În sens filozofic valoarea ar desemna la nivelul experientei cotidiene „ceea ce dorim, cautam, iubim, pretuim” (Ludwig Grunberg” Axiologia si conditia umana,Bucuresti, 1972). Acelasi autor arata faptul ca lumea calitatilor pe care noi le numim valori, ne apare ca o lume care solicita atentia, trezeste dorinta, dar În acelasi timp incita la actiune. În sens geografic, valorile sunt aspecte reale ale environmentului, ale relatiilor de interdependenta, care se stabilesc Între componentele lui si exprima atitudinea pozitiva sau negativa a comunitatii umane fata de procesele, fenomenele si faptele geografice. Calitatea sau valoarea pe care o are mediul natural la un moment dat este deci În functie de perceperea Între realitatea naturala Înconjuratoare si societate,de comportamentul environmental al acesteia si În final În functie de perceptia si evaluarea environmentala.Valorile sunt extrem de numeroase si sunt estimate În mod diferit de catre societate, În raport cu necesitatile acesteia, si cu gradul ei de dezvoltare, si au o dimensiune pragmatica pentru ca satisfac nevoile umane.Este greu de stabilit o ierarhie sau o tipologie a valorilor În sens geografic, Însa având În vedere complexitatea mediului natural, a environmentului ca sistem geografic (obiectul perceperii si evaluarii) cât si complexitatea societatii (cea care efectueaza perceperea si evaluarea) care sunt de altfel elementele determinante În stabilirea criteriilor de valorizare, se impune sa se tina cont de o serie de factori care amplifica si complica procesul de percepere si evaluare environmentala.Acesti factori ar fi (Ion Mac,Stiinta Mediului,Cluj-Napoca, 2003): natura individului si a societatii care percepe si evalueaza environmentul; gradul de cultura si de instruire al societatii; mentalitatile si atitudinile fata de environment; traditiile si credintele; topofilia(dragostea fata de un anumit loc); experienta anterioara dobândita În timp; nivelul de interes al societatii; stadiul general de dezvoltare al societatii; scopul cu care se face perceperea si evaluarea environmentului În functie de necesitati(obiective sau subiective); modul În care individul sau societatea cauta si obtine informatiile environmentale (direct sau indirect); durata locuirii; timpul În care se produce perceperea; natura environmentului si modul În care environmentul „furnizeaza informatiile”.Analizând aceste aspecte ajungem la concluzia ca fiecare componenta a mediului natural, fiecare proces sau fenomen În parte poate avea valori diferite de la un individ la altul, de la o societata la alta, de la o perioada istorica la alta, etc.Spre exemplu, padurea, ca element al mediului poate avea valoare economica (lemnul constituind materie prima pentru industrie), valoare estetica(atunci când corespunde nevoii de frumos si armonie a individului sau a societatii), valoare ecologica(conservarea ecosistemelor naturale), valoare istorica(reconstituirea evolutiei vegetatiei si a conditiilor climatice),valoare turistica si recreativa(petrecerea timpului liber), valoare hidrologica(influenteaza reteaua hidrografica din punct de vedere al debitului, calitatii, etc.), valoare edafica(influenteaza formarea solului), s.a. Daca avem În vedere faptul ca exista valori-idealuri care anticipeaza pe plan mental actiunea, deci sunt influentate de modul În care percepem mediul natural si valori-bunuri care corespund necesitatilor societatii si ne conduc În planul actiunii, trebuie sa apreciem faptul ca În Depresiunea Maramuresului, desi resursele naturale sunt variate si au o importanta valoare ecologica, economica, turistica, peisagistica, chiar stiintifica, ele sunt slab valorificate În sensul dezvoltarii durabile si tind sa se modifice din ce În ce mai mult sub presiunea antropica manifestata prin: taierea nerationala a padurilor, pasunat intensiv, interventii În ariile naturale protejate, folosirea pesticidelor si a Îngrasamintelor chimice, deversarea rezidurilor În ape, braconaj, s. a. Un alt exemplu al agresiunii omului asupra mediului natural Îl reprezinta construirea de locuinte care nu mai au nici o legatura cu peisajul maramuresean de altadata.
Patrimoniul natural nu reprezinta doar un ansamblu de componente si structuri fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, care au o importanta si o valoare ecologica, economica, stiintifica, peisagistica, recreativa si cultural-istorica relevanta, ci presupune si conservarea diversitatii biologice, floristice si faunistice, conservarea patrimoniului genetic, vegetal si animal si mentinerea integritatii functionale a ecosistemelor În scopul satisfacerii cerintelor de viata, bunastare si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare. Patrimoniul natural al Depresiunii Maramuresului se evidentieaza printr-o mare bogatie si diversitate, reprezentând o reala valoare stiintifica, peisagistica si turistica, Însa pâna În prezent, numarul ariilor naturale protejate si a siturilor de conservare este destul de mic.
