Situl Natura 2000 Coasta Lunii se află localizat pe versantul stâng al Văii Arieșului, în amonte de confluența acestuia cu Mureșul. Unitățile administrativ teritoriale peste care se suprapune: Luna, Viișoara și Chețani. Precizăm faptul că situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii a fost delimitat de către Societatea Lepidopterologică Română (SLR), care a elaborat și Fișa standard a sitului, în anul 2007 precum și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi și aprobată prin prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Relieful este unul specific versanților culoarelor de vale majore din Depresiunea Transilvaniei, așa cum este cel al Arieșului. Mai exact este vorba de un front de cuestă rezultat în urma abaterii Arieșului spre stânga. Prin prezența unor însemnate suprafețe cu declivitate de peste 10o se remarcă existența proceselor geomorfologice din categoria scurgerii apei pe versant și a alunecărilor de teren.
Situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii a fost creat pentru protejarea habitatelor de pajiști stepice transilvane („subpanonice”) de pe cel mai mare și impunător versant abrupt unitar de tip front de cuestă din Depresiunea Transilvaniei. Acesta a fost desemat de biologi ca fiind cel mai întins ecosistem de pajiști stepice transilvane bine conservate din regiune.
Obiectivele de conservare care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate sunt:
• Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1193 Bombina variegata;
1188 Bombina bombina;
• Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
4031 Cucullia mixta;
4035 Gortyna borelii lunata;
4043 Pseudophilotes bavius;
4028 Catopta thrips

• Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
4091 Crambe tataria

Din nefericire, în anul 1962, urmare a unei directive a guvernului comunist din ultimii ani ai regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej potrivit căreia fiecare teren „trebuia să producă ceva util” versantul a fost considerat teren erodat neproductiv. Ca atare, a fost trecut la Ocolul Silvic Turda și aici au fost realizate numeroase plantații intensive de pin negru și salcâm care prin umbrire intensă și schimbarea compoziției chimice a solului, au distrus aproape în întregime covorul erbaceu stepic peren pe areale vaste (cam 45% din suprafața versantului). Din fericire, perimetre la fel de vaste au fost plantate cu frasin comun (Fraxinus excelsior) prin confuzie cu mojdreanul (Fraxinus ornus). Prima specie fiind mezofilă a rămas în plantații la talia de doar câțiva zeci de centimetri, permițând pajiștilor stepice din jur să se dezvolte foarte bine. În prezent, presiunile identificate sunt reprezentate de pășunatul intensiv și ilegal (pe termen scurt) și instalarea vegetației arborescente prin abandonarea practicilor de cosire și instalarea vegetației arbustive și forestiere (pe termen lung).
În sit se află, pe suprafețe constante, și habitatul arbustiv stepic xeric 40A0* varianta cu Amygdalus nana care nu a fost trecut pe fișa standard a sitului, dar care va fi cartografiat și monitorizat de către noi. Pe lângă acesta, în sit s-au descoperit exemplare de Echium russicum și o suprafață de câteva zeci de ha de pădure de cvercinee (Querqus sp.) care adăpostește o populație însemnată de rădașcă (Lucanus cervus). Acestea vor fi monitorizate și se vor impune măsuri de management specifice.(urmare aici)