Desemnarea sitului ROSCI0005 Balta Alba-Amara-Lacul Sarat Caineni-Jirlau (numit in continuare ROSCI0005) prin Ordinul ministrului mediului nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011 a avut drept scop mentinerea sau asigurarea, acolo unde este cazul, a unei stari de conservare favorabila pentru anumite specii si habitate de interes comunitar (Habitate : Ape puternic oligo mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara, Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase, Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice ; Mamifere : Spermophilus citellus (Popandaul european) , Lutra lutra (Vidra) ; Amfibieni si reptile Amfibieni si reptile : Emys orbicularis ( Broasca-testoasa europeana de ba/ta), Bombina bombina ( Buhai de balta cu burta rosie sau izvorasul cu burta rosie) ; Cobitis taenia (Zvarluga), Misgurnus fossilis ( Tipar) ; Nevertebrate : Lycaena dispar ( Fluture rosu de mlastina), Pholidoptera transsylvanica ( Casas transilvan) , Callimorpha quadripunctaria (Arhtiida) ; Alte specii importante din fauna siturilor : Bufo viridis ( Broasca raioasa verde), Pelobates syriacus (Broasca de pamant siriaca) , Rana esculenta (Broasca mica de lac), Rana ridibunda (Broasca mare de lac), Apatura metis (fluturele purpuriu imperial), Capreolus capreolus (Caprioara), Lepus europaeus (lepure de camp), Sus scrofa (Mistret) ; Alte specii importante din flora siturilor : Alopecurus pratensis (Coada vulpii) , Aster tripolium (Albastrica sau Scanteiuta) , Atriplex hastata (Loboda cu frunze lanceolate), Camphorosma annua, Festuca pratensis (paius de livada), Halimione verrucifera, Hydrocharis morsus-ranae (larba broastelor), Juncus gerardi (Pipirig), Najas minor (Naiada), Plantago maritima (Patlagina mare sau Limba gastii), Plantago schwarzenbergiana (Patlagina), Poa palustris (Firuta de balta), Poa pratensis (Firuta), Potamogeton crispus (Broscarita), Potamogeton pectinatus (Broasca apei sau Lana apei), Puccinellia distans (Balanica) , Ranunculus trichophyllus (Piciorul coccosului), Salicornia europaea (larba sarata), Spergularia marina (Pintenul mic de mare), Suaeda maritima (Ghirin), Triglochin maritima (larba de mare),Typha latifolia (Papura cu frunza lata)). ROSCI0005 are o suprafata de 6300 ha – 3444 ,5 ha in judetul Buzau, respectiv 2855, 5 ha in judetul Braila – si un perimetru de circa 150 km. Din punct de vedere administrativ este situat in Regiunea 2 SE pe teritoriul judetelor Buzau si Braila, fiind suprapus urmatoarelor UAT : Boldu si Balta Alba Uud. Buzau), respectiv Gradistea , Visani , Jirlau, Galbenu (jud.Braila). Faptul ca ROSCI0005 selntinde pe o suprafata destul de mare ii face sa prezinte vulnerabilitati legate in special de actiunile si activitaile riveranilor : deversarea in lacuri a reziduurilor menajere si fluctuatiile semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo, modificari naturale si artificiale ale compozitiei apei, pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat, intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionaleIn agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje i maini, turismul necontrolat.
ROSCI0005 include patru lacuri din zona, trei dintre acestea coincizand de fapt cu cele trei rezervatii din zona : Balta Alba, Balta Amara si Jirlau-Trup Visani. Al patrulea lac cu importanta din sit este are o salinitate foarte mare (naturala, dar si prin aportul de
lngrasaminte chimice), iar de aici se extrage unul dintre cele mai bune namoluri sapropelice Pana in urma cu circa 50 de ani raul Buzau curgea la cativa zeci de metri de lac, asigurand alimentarea acestuia cu apa in timpul viiturilo r. Dupa modificarea naturala a cursului raului, alimentarea lacului se realizeaza pe seama stratului acvifer freatic si din scurgerile de suprafata, in special din sistemul de irigatii. Lacul Sarat Caineni apartine morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formateIn urma depunerii aluviunilorIn dreptul punctului de confluenta a raului Buzau cu afluentii secundari.
lmportanta lacului este data de unele specii cu probleme, dintre care iese in evidenta Salicornia herbacea (iarba sarata) aflata in zona malului de vest-sud-vest.
