Depresiunea Brasov este situata aproximativ in centrul tarii, la curbura interna a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Pe teritoriul ei se intretaie meridianul de 25æ45 longitudine estica si paralela de 45æ42 latitudine nordica. Este cea mai intinsa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti, 2004 km².
Miscarile tectonice care au afectat arcul carpatic, intense in aceasta arie de curbura a muntilor au avut ca efect compartimentarea inegala a depresiunii. Regiunea de la curbura Carpatilor Orientali cuprinde trei compartimente :
– extern, inalt, cu altitudini de peste 2000 de m ;
– central, Depresiunea plana a Brasovului ;
– intern, cu rare varfuri ce depasesc 1200 m altitudine.
Aruncand o privire generala asupra depresiunii de pe muntii din jur observam netezimea acesteia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste
1 300 m in sud, 1 200 m in est, si aproximativ 500 m in nord si vest.
Depresiunea reprezinta o mare cuveta formata dintr-o campie aluvionara intinsa si plana, usor inclinata spre centru catre Olt si Raul Negru. Prin pasurile : Vladeni, Giuvala, Predeal, Bratocea, Buzau, Oituz a avut si are loc o intensa circulatie din si spre depresiune, ceea ce a influentat dezvoltarea economico-sociala a regiunii.
Depresiunea Brasov, prin pozitia sa geografica, prezinta limite naturale clare. Masivele muntoase ce inchid depresiunea au un rol deosebit din punct de vedere climatic, ele fiind cele care amplfica sau diminueaza o serie de procese si fenomene meteorologice din regiune.
Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Ciucas,
Intorsurii, ridicate cu aproximativ 1 300-2 000 m deasupra depresiunii formeaza limita sudica
a acesteia. Contactul dintre munte si depresiune este marcat de o zona piemontana destul de festonata. Sesul depresiunii patrunde in unele portiuni, in masa muntoasa, sub forma unor gol-
furi de-a lungul conurilor de dejectie de la gura vailor, dand acestei limite un aspect sinuos. In aceasta zona se inregistreaza un accentuat contrast termic de la sub 2 æC, ce se inregistreaza la altitudini mai mari de 2 000 m, la peste 7 æC in depresiune, dar si unul pluviometric de la peste 1 200 mm la 550 mm. In deplasarea maselor de aer dinspre nord si nord-est, masivitatea si altitudinea ridicata a Carpatilor sudici din aceasta regiune favorizeaza acumularea aerului rece in depresiune, ceea ce duce la aparitia inversiunilor termice.
Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas sunt brazdate de o serie de vai care debuseaza in depresiune : Vulcanita, Barsa, Ghimbav, Timis, Tarlung etc.
Limita estica a depresiunii este formata din Muntii Vrancei. Trecerea de la sesul depresiunii spre munte se face prin intermediul unei zone de acumulare torentiala, numeroase cunuri unindu-se intre ele. Aspectul zonei de contact este mai uniform. Altitudinea relativ scazuta a Muntilor Vrancei, sub 1 800 m, dar si existenta trecatorii Oituz, favorizeaza patrunderea in timpul iernii a maselor de aer continental din estul si nord-estul tarii spre Transilvania. Asa se explica de ce in compartimentul estic al depresiunii, Targul Secuiesc, se inregistreaza temperaturi medii mai scazute cu circa 1 æC sau precipitatii cu aproximativ 100 mm mai putine decat in restul depresiunii.
In nord, depresiunea este limitata de muntii Bodoc si Baraolt. Diferenta de altitudine dintre munte si fundul depresiunii este in acest sector de numai 400-600 m. Ultimele prelungiri sudice ale acestor masive patrund adanc in depresiune (dealul Straja 631 m, dealul Ciobot 732 m ) si sunt numai cu 100-200 m mai inalte decat lunca mlastinoasa a Oltului.Aceasta rama muntoasa este fragmentta redus, singurul accident de relief fiind Valea Oltului care desparte muntii Bodoc si Baraolt de la nord la sud. Din punct de vedere climatic Valea Oltului are o mare importanta deoarece ea este un culoar de scurgere al aerului rece arctic din nord, dinspre Depresiune Ciucului, aer care iesind prin defileul de la Malnas debuseaza in cuveta Brasovului, stagnand aici o perioada de timp mai mica sau mai mare contribuind astfel la scaderea temperaturii aerului si la intensificarea inversiunilor termice in special iarna.
