Microregiunea GAL „Valea Siretului de Jos” se situează în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în partea de Est a Judeţului Suceava, are in componenta comunele: Bosanci, Ipotesti, Fintinele, Dumbraveni, Udesti si Veresti. Teritoriul microregiunii ocupa 3,2% din suprafaţa judeţului Suceava. Microregiunea se învecinează cu urmatoarele localităţi:
- La Nord: Vlădeni (judeţul Botoşani), Siminicea (judeţul Suceava), Salcea (judeţul Suceava), municipiul Suceava (judeţul Suceava).
- La Est: Corni (judeţul Botoşani), Vorona (judeţul Botoşani).
- La Sud: Liteni, Vultureşti, Buneşti din Judetul Suceava.
- La Vest: comuna Moara (judeţul Suceava), comuna Rădăşeni (judeţul Suceava).
Conform datelor preluate de pe site-ul INS[1], în anul 2011 suprafaţa totală a microregiunii „Valea Siretului de Jos” era de 273.76 km2. Comuna cu cea mai mare întindere este localitatea Udeşti (76.21 km2), urmată de Bosanci (49.57 km2), Dumbrăveni (44.77 km2), Fîntînele (40.53 km2), Vereşti (39.86 km2), iar cea mai mică localitate ca suprafaţă este Ipoteşti (22.82 km2).
În ceea ce priveşte relieful, acesta este caracteristic regiunilor de deal şi câmpie. Teritoriul microregiunii este cuprins între podişul Sucevei si Câmpia Moldovei, acesta neavând diferenţe foarte mari de înălţime 249m-385m. Podişul este foarte fragmentat de coline, masive mici si vai largi, însă irigat de răul Siret cu afluenţii lui.
Climatul în microregiunea este temperat-continental cu 4 anotimpuri. Variaţia de temperatură a aerului se face de la S-V spre N-E. Aerul rece din nord aduce ninsori si ger iarna, primăvara şi toamna ploi reci, iar vara secetă. Temperaturile minime înregistrate coboară până la un minimum de -38,5˚C, iar temperatura maximă până la 39,8˚C. Media anuală este de 2˚C în zona montană si de 8˚C în zona de podiş. Precipitaţiile scad de la vest la est, de la o medie de 1200 mm în Munţii Călimani până la 600 mm în Valea Siretului.
Siretul şi Suceava, afluent de dreapta al râului Siret, sunt două dintre cele mai mari râuri care traversează microregiunea “Valea Siretului de Jos”. Alti afluenti ai Siretului: Şomuzul Mare, Şomuzul Mic, Brodina sau Putna. Pe lângă apele curgătoare, pe râurile din jurul microregiunii sunt amenajate lacuri antropice cu utilizări diverse, cum ar fi: rezerve de apă industrială si potabilă, crescătorii pisciole ş.a. Cel mai importante amenajări de ape stătătoare sunt construite pe râul Şomuzul Mare, foarte cunoscut fiind lacul “Nada Florilor”.
Solurile din microregiunea “Valea Siretului de Jos” sunt formate din soluri de silvostepă, cu precădere cele cernoziomice care sunt foarte fertile (faeozioumurile sau aluviosoluri) pentru cultura legumelor si a cartofului , cât şi soluri cenuşii de pădure cu o fertilitate mai scăzută în zonele mai ridicate. Luvosolurile sunt slab fertile şi sunt folosite mai ales pentru cultura grâului si floarea soarelui. De asemenea, planosoluri, alosoluri sau stagnosoluri au potenţial scăzut de fertilitate, fiind utilizate ca pajişti. Potenţialul agicol al microregiunii este ridicat datorită răspândirii întinse a solurilor fertile utilizate cu precădere la cultura cerealelor, plantelor tehnice ca sfecla sau cartoful.
Vegetaţia este specifică dealurilor joase, cât şi a zonei de luncă şi silvostepă. Păşunile naturale sunt alcătuite din plante erbacee şi bulbifere ca rogozul, pipirigul şi izma şi sunt folosite pentru păşunatul ovinelor, bovinelor etc. Păşunile sunt întrerupte pe alocuri de subarboret format din maces, singer, corn, alun sălbatic sau soc. În luncile râurilor se întâlnesc plante hidrofile ca papura şi stuful. Pădurile sunt alcătuite din foioase ca fagul, stejarul sau frasinul şi răşinoase.
Fauna este foarte bogată: căprioare, vulpe, mistreţ, iepure, jder, dihor, fazan, corb sau vulturi. În râurile Siret, Suceava sau Şomuzul Mare care traversează sau limitează microregiunea cresc o mare varietate de peşti ca lostriţa, mreanul sau cleanul.
