Dealurile de Vest au o întindere discontinuă de la Carpaţii Orientali, în nord, la graniţa cu Serbia, în sud. Se limitează în partea de est cu Carpaţii Occidentali şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar în partea de vest cu Câmpia de Vest. Aceste dealuri s-au format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfârşitul neozoicului. Aceste materiale au fost puternic erodate de către acţiunea apelor curgătoare. Formarea vorbeşte despre tipul unităţii de relief: este o unitate piemontană cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (E spre V). Altitudinile scad de la 450 m la sub 200 m, în partea de vest. Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de dealuri prelungi situate discontinuu. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase şi lunci largi. Alcătuirea geologică cuprinde pietrişuri, nisipuri, intercalaţii de argile şi cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat şi au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali numită „jugul intracarpatic”. Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare.
Dealurile de Vest pătrund în spaţiul montan occidental prin depresiuni golf: pe valea Crişului Repede, Depres. Vad – Borod, pe valea Crişului Negru, Depres. Beiuş, pe valea Crişului Alb, Depres. Gurahonţ şi pe valea Caraşului, Depres. Oraviţei, Regiunile Dealurilor de Vest sunt: Dealurile Silvaniei, în partea de nord, cuprinzând „jugul intracarpatic” şi depresiunile submontane Şimleu şi Baia Mare. Dealurile Crişanei, mărginând Apusenii, cu numeroase depresiuni golf. Dealurile Lipovei situate la sud de Mureş. Dealurile Banatului, ce sunt situate în dreptul Grupei Banat.
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 600 – 800 mm/an. Sectorul de influenţă predominant este cel oceanic, cu un surplus de precipitaţii datorită vânturilor de vest. În partea de sud apar influenţe submediteraneene.
Direcţia de scurgere a râurilor este est – vest spre colectorii Tisa sau Dunăre. Dinspre nord spre sud se succed râurile: Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega – afluenţi ai Tisei, şi Timiş, Caraş – afluenţi ai Dunării. Lacurile aparţin mai ales tipului limanuri fluviatile. Dealurile de Vest au suprafeţe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoşi şi stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistreţul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, şoimul, bufniţa iar între peşti mreana şi bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun – roşcat.
Dealurile de Vest conţin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploataţi în Bazinul Barcăului. Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crişul Repede în Depres. Vad-Borod şi lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad), fondul forestier şi fondul cinegetic. Din albia râurilor sunt utilizate în industria materialelor de construcţii pietrişurile şi nisipurile. În regiune deluroasă vestică hazarde naturale precum alunecări de teren, scurgeri noroioase, viituri şi inundaţii sunt frecvente. Alte hazarde sunt datorate activităţilor umane: desţelenirea, despădurirea, păşunatul excesiv etc. În regiunea minelor de cărbuni se produce poluarea apelor şi modificarea peisajului natural, iar la Alejd industria cimentului poluează puternic aerul afectând populaţia şi vegetaţia
