Culmea Pricopanului constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria P.N. Măcin, cu muchii crenelate și formațiuni granitice în miniatură
Munţii Măcinului ocupă partea nord-vestică a Dobrogei de Nord, sub forma unor culmi paralele cu orientare NV-SE. Măcinul are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu (467 m), dar cu toate acestea, acest areal surprinde prin biodiversitatea sa remarcabilă.
Munţii Măcinului au o importanţă deosebită între munţii noștri, fiind cei mai vechi munţi din țară, rezultat al orogenezei Hercinice. Potenţialul natural de care dispune acest areal a creat premisele creării Parcului Naţional Munţii Măcinului. Aici au fost descoperite numeroaselor vestigii istorice (arheologice), însă ceea ce dă farmecul și originalitate munților Măcin sunt habitatele de interes științific, care conservă vastul tezaur geologic, botanic, ori zoologic.
Climatul acestor munţi a determinat o varietate specifică, cu tipuri ecosistemice pontico-submediteraneene, central-europene şi asiatice, fapt ce conferă Munţilor Măcin atributul de sinteză în miniatură a două continente – Europa şi Asia. (sursa)
Rezervații naturale reprezentative în Dobrogea de Nord
- Rezervația științifică Valea Fagilor, care conservă pădurea de fag dobrogeană, într-o vale îngustă și umedă, la o altitudine de doar 350-400 m, cu fagi care măsoară aproape 1 m în circumferință și 30 m înălțime, unicat în lume la astfel de altitudini mici. (sursa)
- , Pod. Babadag, care conservă bujori (Paeonia Peregrina) considerați vulnerabili și foarte rari, înscriși în Lista Roșie a Plantelor Superioare din România, ocrotiți de lege. (sursa)
