Rezervaţia Cheile Glodului este o zonă complexă cu un relief spectaculos, cu abrupturi golaşe, în trepte, străpunse de ogaşe şi dominate de ţancuri, dar şi cu o bogată vegetaţie în care predominante sunt pădurile de fag, fiind formațiune de tip chei, izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe cu o gamă floristică extrem de variată, constituită din arbori, arbuşti și specii ierboase. Este situată administrativ în comuna Almaşul Mare, sat Glod (parţial), partea sudică a cheilor aparţinând comunei Balşa, sat Ardeu, Judeţul Hunedoara. Rezervaţia Naturală Cheile Glodului , înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr.20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată complexă de interes naţional şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor /speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
Rezervaţia Cheile Glodului are 82 ha, la care se adaugă 73 ha zona tampon, totalizând 155 ha. Cheile Glodului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Madei, cu o suprafaţă totală de 735 ha.
Cheile Glodului sunt adâncite într-un platou calcaros, Feneş Deva, ce corespunde unei suprafețe de netezire specifice Munților Metaliferi, aflată la 650-700 m. Deasupra se înalță o serie de măguri teșite: Cheile Glodului au fost săpate în calcare din Jurasicul superior ce stau pe un masiv de ofiolite (un complex de bazalte şi diabaze provenind din Jurasicul inferior şi mediu), având o lungime de aproximativ 2 km, iar formele create de apele Ardeului, afluent de stânga al râului Geoagiu, în calcare sunt evidenţiate prin doliene, căi carstice, abrupturi şi peşteri precum Peştera Fecioarelor, Peştera cu două guri, Peştera Zidită (a nu se confunda cu cea din Cheile Madei), Peştera fără Fund şi Izvorul Tămăduirii. Stâncile și pietrele au o coloristică aparte, extrem de diversă, de la gri la verde, violet, galben sau roşcat. Lungimea Pârâului Glodului, de la intrarea în chei, până la limita de sud este 2,25 km, iar în cuprinsul rezervaţiei predomină circulaţia apelor subterane carstice. Versanţii Văii Glodului, în limitele rezervaţiei, sunt acoperiţi în cea mai mare parte cu păduri de fag şi gorun, peticite de ţancurile, crestele şi stâncile de calcar şi de areale mici de ierburi şi arbuşti, în general pajişti de stâncărie calcaroasă. În zonă se întâlnesc frecvent, printre alte vieţuitoare specifice locului, vipere cu corn.