Valea Ierii este atestată documentar din anul 1840, în lucrarea „Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, unde se precizează că era un cătun al satului Haşdate (Coriolan S., 1962).
Comuna Valea Ierii are în componenţă trei sate: Valea Ierii, Plopi şi Cerc. Etimologia denumirii comunei este legată de râul Iara pe cursul căruia se află aşezat satul Valea Ierii, reşedinţa comunei.
Ştiind că satele Valea Ierii şi Plopi sunt amintite ca fiind cătune ale satului Haşdate, iar Cerc, catun al satului Finişel se presupune că existenţa satelor din comuna Valea Ierii este datată cu mult înaintea atestării documentare din 1840.
Satul Plopi şi-a luat numele de la pădurile de plopi care înconjoară acest loc. Primii locuitori au migrat aici din satul Finişel si Ponorel pentru a întemeia noi gospodării, pe terenurile care le deţineau în zonă. În locul acela era o poiană înconjurată de plopi şi mesteceni, iar oamenii care au venit aici au defrişat pădurea din jur asigurându – şi teren pentru fânaţ şi păşune.
Despre satul Cerc, se susţine de către localnici că primii oameni care s-au aşezat pe aceste meleaguri au fost fugari din rândul răsculaţilor de la 1784. Pe versantul însorit al muntelui , într -o poiană înconjurată de copaci, oamenii şi-au construit case cu specific moţesc, în jurul poienii ca o tabără şi aşa s-a luat numele de Cerc, denumire neschimbată până în zilele noastre.
