În Pădurea Craiului pe lângă unicitatea peșterilor, diversitatea atracțiilor naturale surprinde fiecare vizitator care le descoperă. De la văile sălbatice pe firul cărora poți să descoperi guri de peșteri sau cărări marcate care te urcă pe culmi de deal sau stâncă unde belvederea este mirifică, în călătoria ta poți să fi surprins de chei impunătoare, cascade și stânci care fac ca fiecare traseu să fie inedit! Fie că te gândești să descoperi aceste trasee la pas, pe bicicletă, cu barca sau în coardă, te poți bucura din plin de minunatele capodopere ale reliefului carstic și colțuri de natură neatinse de mâna omului, în orice sezon al anului!
| Obiectiv | Rating | Descriere |
| Valea Boiului | ** | Cursul văii Boiului invită turiştii la o plimbare pe la poalele pădurii, într-un loc sălbatic şi de un pitoresc aparte. |
| Cascada Cailor | ** | Una din cascadele cunoscute ale Pădurii Craiului, unde apa sare peste un prag de stâncă de la şapte metri înălţime. |
| Cheile Brătcuţei | ** | O vale destul de îngustă dar bogată în pomi fructiferi şi fâneţe, un colţ de natură vie. |
| Cheile Mişidului | ** | Apele Mişidului curg la vale printre bolovani uriaşi şi pereţi abrupţi de stâncă. Un loc în inima sălbăticiei. |
| Peştera Vântului | *** | Cea mai lungă peşteră din România. Peste 47 de kilometri de galerii! Locul perfect pentru o aventură, cu familia, în subteran. |
| Peştera Unguru Mare | *** | Cel mai impresionant portal din munţii Pădurea Craiului. Peştera a fost locuită încă din preistorie. |
| Peştera Moanei | ** | Un adevărat labirint, lung de 1.170 de metri, a cărui frumuseţe este întregită de cele două cascade subterane. |
| Platoul Zece Hotare | ** | Un platou carstic specific munţilor Pădurea Craiului. Un loc pitoresc, esenţa acestor frumoase locuri. |
| Peştera de la Vadu Crişului | *** | Sanctuar natural al turismului şi speologiei din defileul Crişului Repede. Una dintre cele mai frumoase din această parte a ţării. |
| Cascada de la Vadu Crişului | ** | Îndrumate discret de mâinile primilor cercetători ai acestor locuri, cascanda îşi varsă apele înspumate, de la cei zece metri înălţime ai falezei ce domină cursul Crişului Repede. |
| Casa Zmăului – Turnul de la Vama Sării | *** | O peşteră, un turn medieval, o mulţime de poveşti şi legende. Mica fortificaţie supraveghea plutăritul şi comerţul cu sare pe Crişul Repede. |
| Peştera Bătrânului | *** | Una din peşterile „şcoală” ale speologiei româneşti. Galeria figurilor de lut e premiul binemeritat de toţi curajoşii care reuşesc să ajungă până la punctul terminus al peşterii. |
| Olărit la Vadu Crişului | *** | Unicat mondial, „Caolinul românesc” sau lutul alb de la Vadul Crişului reprezintă esenţa unei ocupaţii tradiţionale ale cărei începuturi se pierd în negura veacurilor. |
| Peştera Gălăşeni | *** | 16 specii de lilieci, o familie ce număra câteva mii de exemplare, „Căpiţa de argint” sau „Galeria de cristal”, doar câteva dintre argumentele unor amintiri pentru o viaţă. |
| Biserica de lemn din Josani | ** | Cu nimic mai prejos decât surorile lor din Maramureş, bisericile de lemn din judeţul Bihor sunt adevărate capodopere ale artei populare. |
| Platoul carstic Damiş-Ponoraş | ** | Relief carstic de suprafaţă şi orhidee sălbatice. |
| Cheile Albioarei | * | Un loc pe cât de sălbatic pe atât de frumos, o salbă de peşteri, ţancuri de stâncă, izvoare limpezi, raci, salamandre… un loc ce merită descoperit. |
| Cătunul tradiţional Runcuri | ** | Viaţa la ţară în cea mai pură dintre esenţele ei. |
| Peştera Doboş | *** | O peşteră uşoară însă împânzită de stalactite şi stalagmite. |
| Peştera Gruieţ | *** | O peşteră vie, în care cursul pârâului subteran a croit formaţiuni interesante şi spectaculoase forme de eroziune. |
| Peştera cu cristale din mina Farcu | *** | Singurul loc din România unde oricine poate admira dantelăria cristalelor de calcit. |
| Peştera Ciur-Ponor | *** | 20 de kilometri lungime, o cascadă subterană, o sală de peste 100 de metri înălţime, un loc al superlativelor speologice. |
| Peştera Hârtopu Bonchii | *** | O veritabilă rezervaţie. Fosile de melci şi de scoici din preistorie, adevărate opere de artă imprimate în piatră. |
| Moara de apă din comuna Roşia | ** | Ultima moară de apă, de pe cursul văii Roşia, aflată încă în funcţiune. |
| Atelierul Dorel Codoban | ** | Moştenirea ultimului meşteri şi virtuos al viorii cu goarnă. Un instrument unic în lume, specific Bihorului. |
| Cheile văii Lazurilor | ** | Traseul perfect pentru a descoperi, în familie, frumuseţea naturii. Brazi, foioase, ape limpezi, drumuri întortocheate… Ceva ce merită descoperit! |
| Cheile văii Roşia | ** | Drept înainte, în inima pădurii, pe o vale abruptă şi îngută, până la baza unui perete de stâncă din care ţâşnesc apele albicioase ale pârâului Roşia. |
| Cheile Sohodol | * | Un şirag de mici cascade şi un minunat loc de popas în natură. |
| Peştera Meziad | *** | Una din cele mai frumoase şi mai accesibile peşteri. Aici se află singurul pod natural subteran cunoscut din România şi multe, multe, alte minunăţii ale lumii din adâncurile pământului. |
| Biserica reformată din comuna Remetea | *** | Monument instoric, biserica ce datează din secolul al XIII-lea găzduieşte icoane ale sfinţilor regi maghiari şi reprezentări bizantine. Se spune că a fost mai întâi biserică ortodoxă, apoi catolică şi, în cele din urmă, reformată. |
| Colecţia etnografică din Remetea | ** | O casă specifică locului găzduieşte obiecte tradiţionale culturii rurale, române şi maghiare, din această parte de ţară. |
| Biserica de lemn din Şoimuş – Petreasa | ** | Datând de la 1752, se spune că biserica a fost mutată, de mai multe ori, între satele Şoimuş şi Petreasa. Motivele geometrice, sculptate în lemnul de stejar, sunt remarcabile. |
| Izvorul minunilor | ** | Sursă de apă dar şi de legende, una din emblemele staţiunii Stâna de Vale |
| Mănăstirea din Stâna de Vale | * | Modestă aşezare călugărească în inima a ceea ce a fost cândva „Perla Apusenilor”. |
| Cascada Săritoarea Ieduţului | ** | Un evantai înspumat, vuind printre ferigi, într-un decor aproape sălbatic. |
| Cascada Vălul Miresei | ** | Două căderi de apă, însumând circa 35 de metri înălţime şi povestea tragică a unei mirese fugită în munţi. |
| Cascada Laia Mare | ** | Apa cade peste două praguri de stâncă, printre stânci colţuroase, de la 35 de metri înălţime. În zilele cu soare, cascada, căreia i se mai spuns şi „Miss”, străluceşte în toate culorile curcubeului. |
| Cascada Iadolina | ** | Probabil cea mai cunoscută cascadă de pe cursul văii Iadului. Apele ei trec, în mai multe trepte, printre stânci de dimensiuni impresionante. |
| Vârful Piatra Bulzului | ** | Un splendit punct de belvedere asupra văii Iadului, prilej pentru o plăcută plimbare în natură. |
| Schitul de la Coada Lacului | ** | O biserică de lemn şi câteva chilii, loc de retragere şi rugăciune pentru o mână de călugări. |
| Tăul fără fund | * | I-a mers vestea în ţară că ar fi înghiţit, pe de-a-ntregul, care cu boi cu tot. De fapt, locul unde un izbuc de mare adâncime îşi conjugă puterile cu apele Iadului. |
| Peştera cu apă de pe valea Leşului | * | Un lac subteran permanent şi o galerie meandrată fac ca această peşteră să pară o deltă a lumii de sub pământ. |
| Lacul Vida | ** | Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale Pădurii Craiului. O minune a ingineriei construcţiilor, un loc de popas ascuns printre păduri. |
| Cheile Videi | ** | Cele mai lungi chei din Apuseni, un adevărat ţinut al izbucurilor şi izvoarelor, al avenelor şi peşterilor, al fenomenelor de eroziune, ascunse între pereţi de piatră ce pot ajunge până la 200 de metri înălţime. |
| Ruinele cetăţii Korniş | * | Un „ciob” al Renaşterii transilvănene. |
| Casa tradiţională „Morgovan Floare” | * | O gospodărie rurală aşa cum erau toate cele din această parte de ţară acum o sută de ani. Prilej al unei frumoase călătorii în trecut. |
| Biserica de lemn din Vălani | ** | Ridicată la 1730, biserica adăposteşte o serie de icoane specifice artei rurale. |
| Biserica de lemn din Sitani | ** | Aflată azi în comuna Brădeşti, biserica a fost integral restaurată în anul 2009. Se remarcă prin stilul „împrumutat” din arhitectura tradiţională maramureşană. |
| Biserica de lemn din Câmpani | ** | Tradiţia orală dă drept moment al construcţiei anul 1651. Lăcaşul a aparţinut satelor Câmpani şi Pomezeu. |
| Biserica de lemn din Vârciorog | ** | Biserică monument, datând din secolul XVII, se remarcă prin ornamentele cioplite în lemn. |
| Peştera Osoi | *** | Egala Peşterii Urşilor. O peşteră a spaţiilor subterane foarte vaste, încărcată de stalagmite asemănătoare unor lumânări. (Continuare aici) |
