Silva Logistic Services. Munților Apuseni, concedii și idei de drumeții – zona Ocolișel – Belioara
Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit. Pentru turiștii care își doresc o vacanță activă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, zona Ocolișel – Poșaga oferă câteva obiective turistice fermecătoare.
La poalele Muntelui Mare, în comunele Poşaga şi Ocoliş, din judeţul Alba, începând de la valea râului Arieş până la rezervaţia Scăriţa-Belioara, regăsim chei spectaculoase, peşteri neumblate şi grote în care s-au ascuns în anii ’50 luptătorii anticomunişti. Oamenii locurilor folosesc încă agricultura tradiţională şi au ca ocupaţie principală creşterea animalelor.
Cresterea animalelor în zona Belioara – © Alexander Elderweiss
1) “Cetatea” și Cheile Ocolișelului
Pornind dinspre Turda, pe Valea Arieşului cale de cca. 25 de km, se ajunge la confluența Văii Arieşului cu Valea Ocolișelului, apoi se urmează drumul frumos spre satul Ocolişel, care traversează Defileul Ocolișelului. Din Runc încep marcajele BA (traseul 11) care ne conduc pe malul drept al râului, pe un drum de pământ care traversează un sector de luncă frumos și ajunge într-o poiană mare cu case vechi (La Jderești). Mai sus poteca se îngustează înghesuită între apă și stânci și pătrundem în Cheile Ocolişelului. Chiar dacă nu sunt la fel de spectaculoase ca alte chei din Muntele Mare (ex. Cheile Runcului), Cheile Ocolișelului impresionează şi ele prin peisajul sălbatic.
Putem opta să le parcurgem direct prin apă (dacă râul nu este umflat) sau pe deasupra stâncilor. Vizitarea Cheilor impune turiștilor să sară ”din piatră în piatră”, dar cu toate acestea versanții împăduriți, cu grohotișuri de pietre și pereți verticali, ne fură privirea. La un moment dat, pe dreapta se ridică un colţ de stâncă mai semeţ, numit Cetatea.
Cheile Ocolișelului – © Fundația World Vision
În anul 2014, un grup de voluntari coordonați de Fundația World Vision, au marcat și au construit două locuri de popas în zona stâncii numită „La Cetate”, proiect în cadrul strategiei locale menită să dezvolte zona minieră defavorizată Iara. În dreptul unui panou informativ, căutăm cu atenție (mai ales în perioada de maximă vegetație) intrarea în circuitul Cetății – Cheile Ocolișelului (traseul 12) La capătul potecii înguste cu grohotiș, ce urcă tot mai aproape de baza abruptului, se iese din pădure, apoi se ajunge la locul de popas amenajat în partea superioară a stâncilor “Cetatea”, lângă un panou informativ, loc panoramic spectaculos de belvedere asupra Cheilor Ocolișelului și bazinului Văii Iara.
Cheile Ocolișelului – © Fundația World Vision voluntari HP
Pentru a închide circuitul, se coboară prin stânga “Cetăţii” (conform direcţiei de coborâre), ieșind în șaua dintre cele două spinări paralele ale formaţiunii stâncoase, de unde putem urca pe vârful din dreapta, un alt punct de belvedere cu perspective frumoase asupra Văii Ocolișelului, a cheilor omonime, tur de orizont completat de Valea Ocolișului și Valea Belioara (pe unde urcă traseul CA spre Rezervaţia Scăriţa Belioara).
2) Cheile Runcului și Cheile Pociovaliştei
La limita judeţelor Alba şi Cluj, se află o zonă fermecătoare, foarte puţin cunoscută şi promovată în mediul turistic, cu peşteri, chei şi grote. Farmecul zonei este dat de Cheile Runcului şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful acestora este unul pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali. Drumul până aici este bine întreținut. Din Valea Ocolișului pornesc marcajele CA (traseul 6) ce traversează Cheile Runcului până în satul Lunca Largă. Pe Valea Runcului, mai întâlnim vechi mori, vâltori şi alte instalaţii tradiţionale acţionate de forţa apei, unele încă în funcţiune.
Cheile Runcului imagine de ansamblu -© Levi Bagy Photography
Cheile Runcului, a căror versanţi abrupţi se ridică la înălţimi impresionante, au fost create de pârâul Runc, prin masivul calcaros Vulturease. Acestea sunt spectaculoase atât prin lungimea lor, de peste 1.000 m cât și prin înălțime (pe alocuri depășesc 450 m). Pe crestele Vârfului Pleşa din Cheile Runcului se mai pot zări şi astăzi tranşeele din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cheile Runcului – © Levi Bagy Photography
Traseul continuă pe un drum care pe măsură ce urcă pe Valea Belioara se transformă în drum de tractor apoi potecă și ajunge la marginea rezervaţiei Scăriţa-Belioara pe platoul calcaros Șesul Craiului.
Cheile Runcului forestier – © Levi Bagy Photography
Ochiul Cyclopului din Cheile Runcului -© Levi Bagy Photography
Din centrul satului Runc, la confluenţa văii Pociovaliștei cu valea Ocolișului, pornesc marcajele TA (traseul 9) care urmează un drum forestier, printre case și apoi, la cca. 30 de min de la pornire, intră în Cheile Pociovaliștei, între pereţii de piatră. Deși verticalele apar doar sus, aproape de culme, înălțimea versanţilor, pe care se agaţă copacii subțiri ne dă o imagine grandioasă.
Cheile Pociovaliştei – © Comuna Ocolis
Cheile Pociovaliștei constituie o arie naturală complexă, cu o asociaţie de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri şi hornuri pitorești. După chei, poteca urcă abrupt și iese în Poiana Cornul Pietrei, la capătul estic al rezervaţiei Scăriţa-Belioara.
3) Vârful Vulturese, Cheile Poșegii și schitul Poșaga
Tot din Defileul Arieșului, din staţia de autobuz Lunca Arieșului, pornește un alt traseu frumos, cu marcaje TR (traseul 10), ce străbate fânațe, apoi un loc cu case și grajduri din lemn, la est de Vârful Măgura.
Privelişte asupra văii Poşegii, de sub Vf. Vulturese – © Banda Rosie
Mănăstirea Poşaga vazuta de sub Vf. Vulturese – © Banda Rosie
De aici începe urcarea pe culme spre Vârful Vulturese, prin păduri de mesteceni și poieni, ajung\nd deasupra Văii Craca. (Continuare aici)
