Silva Logistic Services. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Reviewed by CD on . Situl Natura 2000 ROSCI0205 – Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul a Situl Natura 2000 ROSCI0205 – Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul a Rating: 0
Ești aici: Acasă » Timp Liber»Silva Logistic Services. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Silva Logistic Services. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Silva Logistic Services. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Situl Natura 2000 ROSCI0205 – Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul administrativ al județului Brașov, în apropierea satului Vad, component al comunei Șercaia.

SCI-ul are o suprafață de 399 ha, în timp ce rezervația botanică de categoria IV (conform clasificării IUCN), include 394,9 de ha.

Aria naturală protejată reprezintă un vestigiu al pădurilor de stejar de terasă din care s-a păstrat până în prezent o pădure ,,dumbravită”, rărită atât artificial, atât prin intervenția localnicilor, cât și natural. În zonele mai joase caracterizate prin condiții de vegetație nefavorabile determinate de excesul de umiditate din lunile de primăvară, se observă uscarea unor exemplare de stejar și regenerarea naturală deficitară.

Flora, în ansamblu, se încadrează în grupa speciilor mezofile și mezohigrofile, în raport cu microzona în care se instalează. Pădurea este constituită dintr-un arboret echien, de peste de 100 ani, provenit din sămânță sau lăstari, care datorită variațiilor mari ale umidității solului, nu se dezvoltă în condiții favorabile.

În compoziția florei lemnoase a pădurii predomină stejarul – Quercus robur, alături de care se mai întâlnește plopul temurător – Populus tremula, mesteacănul – Betula pendula, salcia albă – Salix alba și carpenul – Carpinus betulus care devine tot mai abundent. Dintre arbuști, apar frecvent zălogul – Salix cinerea, crușinul sau pațachina – Frangula alnus, răchita roșie – Salix purpurea și păducelul – Crataegus monogyna.

S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii. O specie caracteristică ariei protejate este narcisa – Narcissus poeticus ssp. radiflorus, edafotipul acidofil, din zonele joase, ce prezintă flori albe clar și alb-gălbui, cel mai adesea solitare, rareori câte două. În interiorul rezervației științifice a fost identificat și relictul glaciar – Spiraea salicifolia, specie eurasiatică. Între raritățile floristice identificate în perimetrul rezervației mai pot fi menționate: Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius europaeus, Iris sibirica, endemitul carpatic Phyteuma tetramerum.

Fauna de nevertebrate

În aria naturală protejată au fost ientificate 368 specii de fluturi. Sub aspect calitativ există o mare diversitate de specii, de la cele de pădure, până la cele de stepă. Sub aspect cantitativ predomină speciile carcteristice zonelor umede şi mlaştinilor: Calamotropha paludella, Thaumatha senex karwajszki, Mythimna comma, Mythimna impura, Brenthis ino, Maculinea telejus, Lycaena helle. Dintre speciile importante fac parte: Lycaena helle, Euphydrias aurinia, Euthrix potatoria, Gastropacha populfolia, Maculinea telejus, Plebejus idas, Argynnis laodice, Brenthis mo, Hypoxistis pluviaria, Perizoma, Odezia atrata, Anticollix sparsata, Dicallomera fascelina, Cybosia mesomella.

Fauna de vertebrate

Au fost identificate 160 specii de vertebrate: Dintre acestea amintim mai multe specii de pești: clean – Squalius cephalus, boiștean – Phoxinus phoxinus, porcușor – Gobio gobio, țipar – Misgurnus fossilis, molan – Nemachilus barbatulus, zvârlugă – Cobitis taenia. Dintre amfibieni, au fost semnalate: salamandra – Salamandra salamandra, specii de tritoni –Triturus vulgaris și Triturus cristatus, izvorașul cu burta galbenă – Bombina variegata. Dintre reptile au fost identificate: șopârla de câmp – Lacerta agilis, gușterul – Lacerta viridis, șarpele lui Esculap – Elaphe longissima. Aria protejată adăpostește peste 120 de specii de păsări și 26 de specii de mamifere: iepurele de câmp – Lepus europaeus, veverița – Sciurus vulgaris, porcul mistreț – Sus scrofa, cerbul – Cervus elaphus, căpriorul – Capreolus caprelous, vulpea – Vulpes vulpes, specii de jderi, lilieci, chițcani de pădure, pârși. Dintre carnivore au fost semnalate: lupul – Canis lupus, ursul – Ursus arctos, râsul – Lynx lynx și pisica sălbatică – Felis sylvestris.

 

În urma studiilor realizate în teren, au fost identificate următoarele habitate:

1) 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 2) 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);

3) 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Acest habitat ocupă întreaga suprafață împădurită. Studiile din teren arată acest habitat are numeroase elemente care îl încadrează mai degrabă la tipul 9190 – Stejărete acidofile bătrâne cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, un habitat foarte rar și valoros din punct de vedere conservativ.

http://aecn.ro/index.php/ro/acasa/

https://www.facebook.com/AECN2016/

Clip to Evernote

Comentează

© 2013 TRANSILVANIA TV Network Mixed By Fabrik

Sus