Cum sunt TRANSFORMATI oamenii SANATOSI in cumparatori de medicamente! Reviewed by CD on . O colosal─â re╚Ťea, format─â din industria farma, medici pl─âti╚Ťi de aceasta ╚Öi un lobby agresiv exploateaz─â temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge c─â O colosal─â re╚Ťea, format─â din industria farma, medici pl─âti╚Ťi de aceasta ╚Öi un lobby agresiv exploateaz─â temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge c─â Rating: 0
E╚Öti aici: Acas─â » Articole Recomandate»Cum sunt TRANSFORMATI oamenii SANATOSI in cumparatori de medicamente!

Cum sunt TRANSFORMATI oamenii SANATOSI in cumparatori de medicamente!

Cum sunt TRANSFORMATI oamenii SANATOSI in cumparatori de medicamente!

O colosal─â re╚Ťea, format─â din industria farma, medici pl─âti╚Ťi de aceasta ╚Öi un lobby agresiv exploateaz─â temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge c─â sunt bolnavi ╚Öi trebuie s─â se trateze.

Cu treizeci de ani ├«n urm─â, p─ârea o glum─â. ├Än pragul pension─ârii, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic „Merck”, se confesa revistei „Fortune”, ar─ât├óndu- ┼či dezam─âgirea c─â uria┼čul poten┼úial de produc┼úie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca „Merck” s─â devin─â un fel de „Wrigley” ┼či, dup─â modelul marelui produc─âtor ┼či distribuitor de gum─â de mestecat, s─â „v├ónd─â la toat─â lumea”. Inclusiv oamenilor s─ân─âto┼či. Trei decenii mai t├órziu, visul r─âposatului Gadsden a devenit realitate.

Fondatorul colosului farma „Merck”visa s─â v├ónd─â medicamente la oamenii s─ân─âto╚Öi. Visul i se ├«mpline╚Öte.┬áVia╚Ť─â lung─â, boli multe

Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ┼úintesc din ce ├«n ce mai agresiv c─âtre oamenii s─ân─âto┼či. Sui┼čurile ┼či cobor├ó┼čurile vie┼úii devin tulbur─âri mentale; sl─âbiciuni sau st─âri mai proaste, altminteri dintre cele mai obi┼čnuite, sunt transformate ├«n afec┼úiuni ├«nfrico┼č─âtoare, ┼či din ce ├«n ce mai mul┼úi oameni normali se trezesc bolnavi peste noapte. ├Äntr-o carte din 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercet─âtor ├«n politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) ┼či Ray Moynihan (jurnalist specializat ├«n S─ân─âtate) fac o radiografie necru┼ú─âtoare a strategiilor de marketing cinice, atunci c├ónd nu sunt pur ┼či simplu criminale, ale produc─âtorilor de medicamente.

Cei doi cercet─âtori dezv─âluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutic─â mondial─â, cu o cifr─â de v├ónz─âri de circa 500 miliarde dolari anual, exploateaz─â perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de ┼čubrezire fizic─â, de boal─â etc.

Pe m─âsur─â ce, ├«n ╚Ť─ârile dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucur─â de o via╚Ť─â mai lung─â, mai s─ân─âtoas─â, mai dinamic─â, cu at├ót campaniile publicitare ├«i bag─â ├«n panic─â pe cei grijulii cu s─ân─âtatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulbur─âri grave, care necesit─â tratament imediat. Astfel, timiditatea se transform─â ├«n „anxietate social─â”, iar tensiunea premenstrual─â devine „tulburare disforic─â premenstrual─â”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie ├«n sine.

Epicentrul acestui tip de comer┼ú sunt Statele Unite. Americanii reprezint─â 5% din popula╚Ťia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile popula┼úiei cu s─ân─âtatea s-au dublat ├«n ultimii zece ani, din cauz─â c─â pre┼úurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru c─â doctorii prescriu din ce ├«n ce mai mult.

Aceea┼či maladie cu alt─â p─âl─ârie

Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. ├Äntr-un articol intitulat ╚Öocant „Arta de a cataloga starea de s─ân─âtate” (The Art of Branding a Condition ÔÇô ├«n Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explic─â metodele prin care firmele sale „favorizeaz─â crearea” tulbur─ârilor medicale:

ÔŚĆ reevaluarea st─ârii de s─ân─âtate;

ÔŚĆ redefinirea unor boli cunoscute de mult ╚Öi rebotezarea lor;

ÔŚĆ crearea unor disfunc╚Ťii din nimic; preferatele lui Parry sunt disfunc┼úia erectil─â, deficitul de aten┼úie la adul┼úi ┼či sindromul disforic premenstrual.

Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.

Sub patronajul firmelor de marketing, exper┼úi medicali ┼či guru precum Parry se a┼čaz─â la aceea┼či mas─â pentru a descoperi „idei noi despre boli ╚Öi st─âri de s─ân─âtate”. Totul este ca acestea s─â li se prezinte poten┼úialilor clien┼úi ├«ntr-o manier─â inedit─â.

Un raport al Business Insights, destinat conduc─âtorilor de multina┼úionale din sectorul farmaceutic este ├«nc─â ┼či mai clar: capacitatea de „a crea pie╚Ťe pentru boli noi” se traduce ├«n cifre de v├ónzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul ├«n care oamenii privesc afec┼úiunile banale. Ei trebuie „convin╚Öi” c─â „probleme acceptate p├ón─â acum ca u╚Öoare disconforturi” necesit─â „interven╚Ťia medicului”. Acela┼či raport are ┼či o concluzie optimist─â pentru viitorul industriei farmaceutice: „Anii care vor veni vor fi martorii cre─ârii bolilor create de firme”.

Nu a durat mult ╚Öi profe╚Ťia s-a ├«mplinit. ├Än 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France 4:

„Industria farmaceutic─â a creat o pia╚Ť─â plec├ónd de la boli care nu exist─â. De exemplu pre-hipertensiunea arterial─â, pentru care sunt trata╚Ťi 1 milion de francezi ╚Öi despre care se ╚Ötie c─â tratamentele nu aduc nimic”.

Prof. Even, ├«mpreun─â cu prof. Bernard Debr├ę, publica ├«n 2012 „Ghidul celor 4000 de medicamente utile, inutile sau periculoase”. Pe fondul scandalului-monstru al medicamentului de sl─âbit Mediator ╚Öi care se estimeaz─â c─â a ucis circa 2000 de persoane ├«n Fran╚Ťa, lucrarea celor doi s-a v├óndut ca p├óinea cald─â. ├Äns─â breasla medical─â nu le-a putut ierta ├«nc─âlcarea Omertei: lui Even ╚Öi Debr├ę li s-a interzis s─â profeseze timp de un an.

Racolarea medicilor ca agenţi publicitari

Medicul generalist Des Spencer poveste┼čte ├«n British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit s─â fac─â din el un expert ├«ntr-o maladie n─âscocit─â de imagina┼úia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme ├«n care scria:

„C─âut─âm lideri de opinie (…) a c─âror munc─â va trebui s─â influen╚Ťeze gestionarea ╚Öi terapia viitoare ale disfunc╚Ťiei sexuale feminine (…) prin dorin╚Ť─â hipoactiv─â.”

Firmele care au o boal─â de inventat pentru a crea o pia┼ú─â pentru un anumit medicament racoleaz─â medici pe care ├«i folosesc ├«ntr-o schem─â de marketing cu scopuri stabilite dinainte ┼či ├«n care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mi┼čcare. Totul, evident, ├«n schimbul unor avantaje financiare, dar ┼či al prestigiului, notoriet─â┼úii, pe care o asemenea campanie o aduce.

„Exper╚Ťii” trebuie s─â legitimeze „boala”

Dar, „partea cea mai nepl─âcut─â ├«n toat─â aceast─â poveste”, continu─â Spencer, „este lipsa oric─ârei legitimit─â╚Ťi medicale a disfunc╚Ťiei sexuale feminine prin dorin╚Ť─â hipoactiv─â. (ÔÇŽ) Industria trebuie s─â transforme aceast─â disfunc╚Ťie b─ânuit─â, ├«n boal─â grav─â. Iar pentru aceasta e important s─â existe o acoperire mediatic─â, m─ârturii ale celebrit─â╚Ťilor, dar mai ales sacrosanc╚Ťi exper╚Ťi medicali care legitimeaz─â totul. ┬źExper╚Ťii┬╗ estimeaz─â c─â 40% dintre femei ┬źsufer─â┬╗ de aceast─â ┬źboal─â┬╗. Iat─â un exemplu de simplificare numai bun─â pentru a fi citat─â peste tot!”, conchide medicul din Glasgow.

Impresia de depresie

Num─ârul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de ╚Öapte ori din 1970 p├ón─â ├«n 1996, relev─â St-Onge. ├Än Statele Unite, num─ârul de consulta╚Ťii ├«n urma c─ârora s-au prescris antidepresive s-a dublat ├«ntre 1980 ╚Öi 1989. O tendin╚Ť─â similar─â s-a ├«nregistrat ├«n tot Occidentul. Num─ârul femeilor care iau antidepresive este triplu fa╚Ť─â de cel al b─ârba╚Ťilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate.

Cu toate c─â antidepresivele nu sunt indicate ├«n tratamentul depresiilor u╚Öoare la adul╚Ťi, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” ├«l au ╚Öi firmele de lobby care au lansat ideea c─â 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt ├«n mod deosebit vizate de eforturile de „medicalizarea” a vie╚Ťii. Alt─âdat─â, ele mergeau la medic c├ónd erau gravide, acum ├«l consult─â ├«n chestiuni de contracep╚Ťie ╚Öi de menopauz─â. De altfel, se vorbe╚Öte deja ╚Öi de „perimenopauz─â” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei ╚Öi p├ón─â la instalarea acesteia), o nou─â afec╚Ťiune care se ├«ncearc─â a fi popularizat─â. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade lungi de timp.

Farmacoterapia fricii

Cea mai eficient─â strategie de marketing pentru „v├ónzarea” bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauz─â hormonul de substitu┼úie s-a mizat pe frica de criz─â cardiac─â. Pentru a vinde p─ârin┼úilor ideea c─â cea mai mic─â depresie necesit─â un tratament greu ┼či ├«ndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama mor┼úii premature. ┼×i asta ├«n pofida faptului c─â de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. ├Än noul limbaj de marketing se vorbe╚Öte deja de „farmacoterapia fricii”. Al─âturi de „disease mongering”, nego┼úul cu boli.

Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a cre╚Öte num─ârul de pacien╚Ťi susceptibili a fi trata╚Ťi

„Dac─â alt─âdat─â puteam spera s─â g─âsim un tratament pentru fiecare boal─â, negustorii de s─ân─âtate, ast─âzi, mai mult ca niciodat─â, par s─â vrea a g─âsi o boal─â pentru fiecare medicament fabricat”, constat─â medicul Martin Winkler ├«n postafa┼úa lucr─ârii lui Jorg Blech, Inventatorii de boli.

„Manipul├ónd membrii influen╚Ťi ai comunit─â╚Ťii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat ├«ncet, ├«ncet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterial─â etc) pentru a ob╚Ťine astfel cre╚Öterea num─ârului pacien╚Ťilor susceptibili a fi trata╚Ťi”.

C─âci, conchide Winkler, „a-i face pe ni╚Öte oameni perfect s─ân─âto╚Öi s─â cread─â c─â trebuie s─â se ├«ngrijesc─â pe via╚Ť─â reprezint─â pentru fabrican╚Ťi o veritabil─â rent─â viager─â”.

Epidemia de marketing

├Än best-seller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), J├Ârg Blech, biochimist german, stabilit ├«n America ┼či corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist ┼či The Guardian, explic─â ├«n ce mod industria farmaceutic─â ├«n colaborare cu exper┼úii de marketing a impus sc─âderea arbitrar─â a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect s─ân─âto┼či s─â devin─â peste noapte bolnavi; explic─â de ce de vreo dou─â decenii femeile la menopauz─â sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza v├ónz─ârile la medicamentele care ar preveni fracturile; explic─â tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o pia┼ú─â impresionant─â a pilulelor care trateaz─â impoten┼úa.

├Äntre 1984 ┼či 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean- Claude St-Onge ├«n Reversul pilulei, publicat─â la Montreal, Ecosoci├ęt├ęs, ├«n 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbat─â defini┼úia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de r─âu devine automat bolnav. ┼×i, bine├«n┼úeles, comenteaz─â mali┼úios St-Onge, pentru fiecare boal─â exist─â un medicament. Iat─â c├óteva exemple de „boli noi”:

ÔŚĆ timiditatea este reciclat─â sub numele de „anxietate social─â”

ÔŚĆ naturala regurgitare la bebelu╚Öi devine „reflux esofagian patologic”

ÔŚĆ omeneasca senescen╚Ť─â se transform─â ├«n „insufi cien╚Ť─â circulatorie cerebral─â”

ÔŚĆ p├ón─â ╚Öi stresul de la loterie este legat de „traumatismul biletului nec├ó╚Ötig─âtor”

├Än aprilie 2004, o anchet─â extrem de bine documentat─â ┼či aprofundat─â, realizat─â de Lisa Cosgrove, cercet─âtor la University of Masachussets Boston, ┼či publicat─â ├«n prestigioasa revist─â Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat c─â mai bine de jum─âtate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost pl─âti╚Ťi de firmele care fabric─â exact medicamentele care trateaz─â a╚Öa-zisele boli nou introduse ├«n manual.
Sursa: http://www.evz.ro/inventatorii-de-boli-cum-sunt-transformati-oamenii-sanatosi-in-cumparatori-de-medicamente.html

Clip to Evernote

Comenteaz─â

┬ę 2013 TRANSILVANIA TV Network Mixed By Fabrik

Sus